Vară, te aștept cu dor…

Parcă mai ieri ne bronzam sub soarele arzător al verii, ne petreceam timpul la piscină, cu prietenii în oraș, culegeam flori și mâncam fructe din copaci (sau în cazul meu, căpșuni din pământ). Am clipit de două ori și s-a făcut frig. Doar afară, în suflet este cald încă (și așa sper să rămână).
Am vrut să iau o gură de înghețată și m-am trezit cu o ciocolată caldă în mână. Mi-am căutat rochia mea de vară cu imprimeu de albinuță galben cu negru și când colo, mi-a căzut în mână un pulover de cașmir bleumarin. Să mă contopesc cu vremea de afară cred, nu care cumva să fiu recunoscută drept o intrusă sau mai rău, o rebelă care caută cu disperare o urmă de vară, nerecunoscătoare pentru un nou început de…iarnă.
Și nu, nu am schimbat topicul acestui articol pe o comparație între cele două anotimpuri-surori total opuse, dar am încercat să creez o introducere potrivită pentru o recenzie de carte de vacanță (de vară, bineînțeles) taman în primele zile ale anotimpului alb împânzit de luminițe colorate. Să vedem ce a ieșit.
Am ales pentru această recenzie două dintre cărțile autoarei Jenna Evans Welch, considerate bestseller New York Times, mai exact Love&Gelato și Love&Santorini. Nu auzisem de această autoare până acum, dar mi-a atras atenția atât coperta ambelor cărți, cât și micul paragraf de la sfârșitul acestora – „O vacanță de vară în Italia devine un periplu de neuitat prin Toscana, în acest roman cu mult romance, mister și aventură”, respectiv „Mâncare delicioasă, apusuri care îți taie răsuflarea, apă ca turcoazul și o istorie milenară, asta înseamnă Grecia de care toată lumea este îndrăgostită”.
În romanul Love&Gelato, acțiunea se petrece în bella Italia, mai exact în Florența. Avem ca personaj principal o tânără în vârstă de 16 ani – Lina, a cărei mamă (Hadley) a decedat recent, lăsând în urmă un jurnal menit să ajungă în mâinile fiicei sale. Acesta ascunde memoriile mamei din vara pe care a petrecut-o în Italia acum 16 ani, studiind fotografia la Academia de Arte Frumoase din Florența. Iar asta nu e tot…parcurgând jurnalul, Lina va descoperi un secret bine păstrat de Hadley, și anume identitatea tatălui ei, cel pe care tânăra adolescentă nu l-a întâlnit niciodată (și nici nu își dorește în mod deosebit) până acum, când acceptă să meargă în Italia, ca o ultimă dorință a mamei sale.
Povestea tipic adolescentină este condimentată cu delicioase preparate tradiționale italienești și creionată în culori și forme caracteristice arhitecturii renascentiste. Când o citești, pășești parcă pe acele străduțe înguste pietruite, te bucuri de arta școlii florentine, savurezi gelato alături de localnici și descoperi Florența împreună cu Lina și …Ren. Ca orice roman de dragoste (indiciul e în titlu), trebuia să existe și un personaj masculin, nu?
“Florența este exact așa cum mi-am închipuit-o și totuși deloc așa cum mi-am imaginat-o. E absolut magică: piatră cubică, clădiri vechi, poduri – dar este și neaoșă. Mergi pe străzile cele mai încântătoare din lume și deodată te plesnește în față o duhoare de canal, sau te pomenești că pășești în ceva complet dezgustător. Orașul ăsta te încântă și pe urmă te readuce cu picioarele pe pământ. (…) Azi am urmărit apusul la Ponte Vecchio. Cred că nu mă înșel când spun că, în fine, am găsit locul în care mă simt perfect” (Love&Gelato, 2016).
Dacă te-am făcut suficient de curios să descoperi povestea Linei și totuși nu ai răbdare să parcurgi romanul până la final (e păcat, crede-mă, o carte este o comoară în sine), poți viziona filmul Love&Gelato, apărut pe Netflix anul acesta. Țin să precizez că vei observa câteva diferențe evidente comparativ cu povestea originală, dar în sine este unul dintre acele filme potrivite pentru o după-amiază relaxantă de vineri, alături de o felie de pizza (dacă vrei să intri în atmosfera vera italiana) sau un ceai cald ori ceva dulce. Poate suna clișeic, dar eu m-am bucurat sincer atât de roman, cât și de film și ți le recomand cu drag.
Love&Santorini urmează aceeași temă clasică de iubire adolescentină, de data aceasta între Olive (sau Liv, cum preferă să i se spună), o tânără din Seattle părăsită de tatăl ei pe când avea doar opt anișori pentru a descoperi orașul pierdut, Atlantida și Theo, un adolescent amuzant, îndrăzneț și pasionat de cinematografie care, cu pași mici dar siguri, se infiltrează în sufletul lui Liv.
Relația care se formează între cei doi rămâne totuși în plan secund, primordială fiind cea între tată și fiică. Nico Varanakis a fost cel mai bun prieten al fiicei sale pe când aceasta era doar o fetiță. Dincolo de jocurile specifice copilăriei, plimbările prin parc sau câte o înghețată interzisă, cei doi aveau o dorință comună: să descopere Atlantida.
“Când deschid harta, nu prea văd nimic din toate acestea. Îl văd pe tata. Stăm la micuța noastră masă de bucătărie, iar capul său, cu păr închis la culoare, este aplecat asupra hărții. Ochii îi strălucesc, pentru că vorbește despre dragostea noastră comună pentru Atlantida. Copilul care eram la vremea aceea îi sorbea fiecare cuvânt, deoarece pe atunci nu eram doar Olive. Eram Indiana Olive, explorator de renume Mondial” (Love&Santorini, 2021).
Totul se năruie însă când Nico hotărăște să plece efectiv în căutarea Atlantidei, mai exact pe insula Santorini, locul unde s-a născut și unde se presupune că ar afla dovezi ale existenței civilizației minoice pierdute, lăsându-și în urmă familia.
Din acel moment, Liv renunță la orice contact cu tatăl ei până când, într-o zi, mama sa îi arată o carte poștală venită tocmai din însorita insulă grecească: “Olive, Vești grozave! Lucrez la un proiect fascinant și mi-ar prinde tare bine ajutorul tău, în Santorini, Indiana Olive. Ce-ai zice de 15 iunie? Am trimis deja biletul de avion prin e-mail mamei tale. Baba” (Love&Santorini, 2021).
În continuare, aventura grecească o ia pe Liv pe nepregătite. Se pare că proiectul misterios despre care vorbea Nico Varanakis este defapt un documentar referitor la Atlantida, cerut de National Geographic, în care tatăl lui Olive își va prezenta teoriile despre orașul legendar. Echipa de producție a filmului este constituită din Liv, Theo și Nico, astfel încât cei trei își vor petrece cea mai mare parte a timpului împreună într-un decor absolut sublim. În acest context, vechile amintiri și sentimente ale lui Olive revin la suprafață, iar chimia între tată și fiică este de netăgăduit. O întrebare fără răspuns stăruie totuși în sufletul lui Liv: de ce a părăsit-o tatăl ei dacă face tot posibilul să o facă fericită de când a venit în Santorini? Ce ascunde defapt?
În același timp, relația între Liv și Theo capătă noi valențe pe parcursul romanului și vom fi martorii unei povești de dragoste tipic adolescentine, creionate în stilul caracteristic autoarei.
Întreaga acțiune se desfășoară sub apusurile splendide ale Greciei, asezonate cu mâncare absolut delicioasă și peisaje de un albastru infinit și alb imaculat. Căsuțele pitorești, bisericile bicolore, marea infinită, plajele cu pietricele mici sau nisip fin, sunt doar câteva din elementele care te vor face să visezi cu ochi deschiși la următoarea vacanță de vară. Iar dacă nu ai vizitat Santorini încă, îți recomand cu drag să o adaugi pe lista de destinații viitoare. Vei avea parte, cu siguranță, de o experiență memorabilă.
“Mi-a arătat cu mâna spre o mare întindere de apă albastră care găzduia nave de croazieră acolo jos, atât de departe, încât păreau de jucărie. Fiecare zonă rezidențială prin care am trecut avea ceva care să îți placă la nebunie. Străzile mici și șerpuite pe care circulau măgari împodobiți cu pături colorate și clopoței zornăitori, și biserici în miniatură cu acoperișuri cu cupole albastre din care se avântau cruci spre cer. Îmi stăruia în minte acest gând stupid, inoculat de diferența de fus orar: Santorini chiar arată așa” (Love&Santorini, 2021).



Răspunsuri