Cum ajută proiectele europene incluziunea elevilor din medii defavorizate

România este din păcate una dintre ţările cu rată destul de ridicată de abandon şcolar şi probleme în incluziunea elevilor care provin din medii defavorizate. Abandonul şcolar are cauze variate.
Factorii care determină părăsirea timpurie a școlii în România sunt:
– factori privind elevul/familia și cererea de educație: nivelul scăzut al veniturilor familiei; accesibilitatea teritorială limitată a serviciilor de educație; implicarea copiilor în activități de muncă; migrația părinților în străinătate; nivelul redus de educație al părinților; modul deficitar de valorizare a școlii de către familie; condiții precare de sănătate; situații de dizabilitate/CES etc.;
– factori privind oferta de educație: oferta scăzută de programe de sprijin; insuficienta corelare între oferta educațională și specificul economic local; aspecte care țin de mediul școlar (climat educațional, atitudinea cadrelor didactice față de elevi etc.); sprijin educațional insuficient pentru elevii aflați în risc de abandon școlar; situația de repetenție; aspecte deficitare la nivelul curriculumului aplicat; lipsa personalului de sprijin pentru a-i ajuta pe copiii aflați în risc de părăsire timpurie a școlii.
Includerea elevilor proveniţi din medii sociale defavorizate în toate activităţile şcolii este un mod de a combate abandonul scolar timpuriu, cunoscut fiind faptul că, de cele mai multe ori, elevii care părăsesc şcoala timpuriu aparţin acestor medii defavorizate.
Sporirea atractivităţii ofertei şcolare se poate realiza prin multe mijloace şi metode. Un caz fericit sunt proiectele europene care pot fi derulate la nivelul instituţiei şcolare. Proiectele de tip Erasmus+ au, pe lângă beneficiile evidente şi binecunoscute pentru toată comunitatea şcolară, avantajul de a perimte implicarea tuturor categoriilor de elevi în activităţile derulate la nivelul şcolii.
La nivelul Programului Erasmus+ există o preocupare permanentă pentru încurajarea organizațiilor aplicante să răspundă nevoilor persoanelor care provin din medii defavorizate și comunităților din care aceștia fac parte. În mod explicit, principiul echității şi al incluziunii fundamentează Programul Erasmus+, acesta urmărind facilitarea accesului la diferite contexte transnaționale de învățare pentru participanții din grupuri defavorizate precum : persoane cu dizabilități; persoane cu dificultăți educaționale; obstacole economice; diferențe culturale (imigranți sau refugiați, minorități naționale sau etnice, dificultăți de adaptare lingvistică și de incluziune culturală etc.); probleme de sănătate; obstacole sociale (discriminare, comportamente de risc, părinți tineri și/sau singuri, orfani etc.); obstacole geografice (zone îndepărtate, mediul rural, regiuni periferice, zone-problemă urbane etc.).
Dintre beneficiile pe care derularea proiectelor Erasmus+ le are asupra elevilor aflaţi în situaţii de risc şi abandon şcolar putem enumera următoarele:
– creşterea motivației pentru învățare;
– dezvoltarea unor tehnici eficiente de învățare;
– dezvoltarea de abilități cognitive care pot susține participarea şcolară şi implicarea mai activă în propria învățare;
– dezvoltarea unor competențe-cheie transversale, importante din perspectiva dezvoltării integrate e personalității elevilor (spirit antreprenorial, competențe lingvistice, a învăța să înveți etc.);
– orientarea şcolară şi profesională eficientă şi adecvată nevoilor şi intereselor elevului;
– dezvoltarea abilităților socio-emoționale şi civice, care să sprijine incluziunea școlară a elevilor aflați în risc de abandon școlar şi să asigure o bună inserție socială (creşterea stimei de sine, abilități de comunicare, responsabilizare, luarea deciziilor, abilități civice etc.);
Mobilităţile transnaţionale au avantaje nenumărate, dintre care enumerăm:
– oferirea unor oportunități de informare asupra altor experiențe educaționale (ce înseamnă să fii elev în altă țară?);
– dezvoltarea unor abilități de colaborare şi lucru în grup;
– dezvoltarea unor abilități de comunicare în limbi străine;
– acumularea de cunoştințe şi dezvoltarea unor abilități specifice domeniilor/temelor abordate de proiecte.
ProiecteleErasmus+ ajută de asemenea profesorii să dobândească competenţe care să ducă la incluziunea elevilor defavorizaţi. Profesorii vor şti cum să utilizeze strategii didactice inovatoare având rolul de a promova incluziunea şi de a eficientiza învăţarea. Implementarea metodelor non-formale care sunt majoritate în derularea proiectelor Erasmus+ în cadrul orelor de curs are ca rezultat creşterea progresivă a participării anumitor grupuri de elevi care nu se fac remarcați, în general, în timpul orelor de curs cu format tradițional. Cadrele didactice dezvoltă capacitatea de a promova un climat școlar incluziv, care să încurajeze participarea şcolară a elevilor în risc şi implicarea lor activă în învățare. Totodată, profesorii implicaţi în proiecte Erasmus+ dezvoltă competenţe de lucru cu elevi cu dizabilităţi/cerinţe educaţionale specifice, acest lucru ducând spre incluziune reală.
Elevii implicaţi în acest tip de proiecte dezvoltă competenţe de socializare, relaţionare şi muncă în echipă. Învaţă să coopereze şi să se integreze în echipe. Dezvoltă stimă de sine crescută, lucru care este benefic pentru înteaga viaţă, nu doar pentru perioada şcolarizării.