Adrian Ghenie, valorile comerciale și succesul în artă

În peisajul vibrat al pieței contemporane de artă valorile comerciale și succesul în artă ale artiștilor nu este doar o demonstrație de recunoaștere artistică, ci și un barometru al interesului profund și a investițiilor strategice în operele lor.

Tranzacțiile de pe piață care au atras atenția și curiozitatea intensă în România și nu numai sunt cele care implică arta artistului român Adrian Ghenie. Creșterile spectaculoase ale vânzătorilor de artă par să sugereze un punct de saturație, iar întrebarea care derivă din această situație este: ce beneficii concrete obțin creatorii viziunilor care stârnesc fascinația publicului și a investitorilor, și în ce măsură valorile comerciale influențează traseul artistic? Preocuparea pentru cifrele fabuloase atinse la licitațiile de lucrări organizate de casele de licitație precum Sotheby’s sau Christie’s pot ocupa un prim-plan mediatic, dar esențial este valoarea estetică a operelor.

Într-un interviu acordat Luizei Vasiliu si publicat în Dilema Veche 2015, artistul recunoaște influența considerabilă pe care piața de artă o exercită asupra creației artistice, însă subliniază importanța menținerii integrității creative în fața acestor forțe inevitabile. „Piața nu înseamnă, de fapt, Sotheby’s, înseamnă un soi de convenție între niște oameni care cred în ce faci tu, investesc o anumita valoare, culturală sau financiară, și că, undeva, la final, cineva va spune .O vreau eu, o sa fie a mea”. (…) Succesul comercial e în mare măsură și un efect secundar al unui succes pe care tu îl ai în primul rând ca artist. Ghenie transmite mesajul că scopul primordial al artistului nu este căutarea succesului comercial, ci expresia autentică și sinceră a viziunii sale, o consecință firească a talentului său.

În universul artei, tranzacționarea operelor se realizează printr-un proces ce debutează cu transferul de proprietate de la artist la un galerist, care investește în valoarea estetică și în potențialul de piață al lucrărilor. Acești galeriști nu numai că adaugă creațiile în propriile colecții, ci le și promovează, publicului și potențialilor cumpărători, devenind astfel parteneri indispensabili în ascensiunea economică a artistului. Casele de licitații de renume, precum Sotheby’s și Christie’s, transformă licitațiile în adevărate spectacole de entertainment, și constituie o platforma secundară esențială unde operele de artă își schimbă proprietarii în multiple rânduri. Aici, selecția este riguroasă, iar lucrările adunate adesea dețin un potențial de vânzare excepțional. În cadrul acestor evenimente, dealerii pot obține sume impresionante pentru operele adjudecate, în timp ce casele de licitații își asigură venituri prin comisioane negociate, denumite buyer’s premium, care variază între 12 și 25% din prețul de adjudecare. Un aspect cheie în această ecuație financiară a artei este dreptul de suită (o compensație percepută de artiști la revânzarea operelor lor și care) iar în Uniunea Europeană, atinge o valoare procentuală negociată între artist și galerist ce nu poate depăși 12.500 euro. Galeriile de artă, cu rolul lor curatorial, nu doar că oferă un spațiu de expunere, dar susțin și propulsează carierele artiștilor pe o piață în continuă mișcare.

Prin aceasta, ele devin parteneri strategici în managementul artistic, amplificând vizibilitatea operei și a autorului său. Un exemplu elocvent este artistul Adrian Ghenie, creațiile acestuia fiind promovate prin reprezentarea de către galeria Plan B, condusă de prietenul Mihai Pop.

Aprecierea pieței creează artistului o imagine apreciativă și indirect creșterea cotei de piață. Astfel, artistul se află în situația de a inova constant și de a menține un standard de calitate înalt pentru a-și păstra notorietatea și relevanța, cota de piață fiind un atribut efemer.

„Povestea cu Sotheby’s nu mă privește. Lucrările nu sunt ale mele. Sunt pictate de mine, vândute unor colecționari acum câțiva ani, iar ei le-au revândut. Oamenii își imaginează că eu iau banii. Dar nu e așa. Cu piața în spate sau nu, când intri în atelier, ai aceeași problemă, mai ales că Sotheby’s sau piața nu sânt unicele surse care pot să-ți influențeze libertatea. Părerea unui prieten foarte influent poate să fie mai catastrofală, un articol aiurea în ziar, cineva care te acuză de nu știu ce. Libertatea asta trebuie s-o obții în fiecare zi. Dar în România există încă naivitatea de a împărți lumea în market și în afara market-ului. Se spune: a avut un succes comercial, dar parcă în zona curatorială, de muzeu – nimic. – dar nu există succes comercial” – Ghenie

Pe fondul acestei efervescențe financiare, lucrările de artă au început să concureze și chiar să depășească aurul sau imobiliarele ca și prioritate de investiție. Numele artistului român Adrian Ghenie se consolidează ca și poziție printre artiștii contemporani universali în viață cu o cotă ridicată pe piață. Dar, este important să ne amintim că succesul comercial nu trebuie să pună în umbră nuanțele artistice ce însuflețesc fiecare creație.

Artistului nu ii place să vorbească despre valoarea materială „orice suma de bani îți fură libertatea, de la un anumit punct ți-o fură total […] dacă vrei să iți distrugi viața complet apucă-te și fă mai mulți bani decât ai nevoie […]. Nu mi-am schimbat stilul de viată. Succesul ca și confortul de fapt ucide arta.”

Adrian Ghenie se evidențiază și își pune amprenta inconfundabilă pe pânza artei globale. Opera lui dovedește o îmbinare sofisticată între istorie și politică, ideologie, impactul mediilor de comunicare în masă și al tehnologiei. Aceste aspecte devin uneori instrumente ideologice – creațiile sale explorează prin iconografia încărcată de semnificații, și înfățișează figuri emblematice celebre și personalități influente din sfera politică a lumii, precum Ceaușescu, Lenin, Stalin, Hitler, dar realizează și o exploatare, periferică , asupra statutului artei și a mediului, o referință reinterpretativă a diverselor stiluri artistice europene precum barocul, neoclasicismul sau romantismul. Prin aceste referințe, el extrage esența unor epoci de mare însemnătate pentru istoria umanității, prin extensie, din patrimoniul cultural, dar și din structuri arhitecturale mistificate (de exemplu, trecerea de la sculptură la pictură, artă cinematografică – pictură), care au fost martore ale evenimentelor fundamentale ale istoriei. Se adăpostesc, deci, povești memorabile, clipe trecătoare care au modelat memoria colectivă.

Este o artă care nu încetează să provoace și să reconfigureze limitele între imaginar și concret, între visceral și estetic. În definitiv, perspectiva viitoare asupra artei lui Ghenie se poziționează pe un orizont unde trecutul și prezentul se întrepătrund, lăsând pe spectator într-un spațiu de meditație și descoperire continuă.

Interviu Adreea Esca Adrian Ghenie (youtube.com)  https://www.youtube.com/watch?v=73ULW1ruIZM accesat 02.05. 2024Cornelia Șuteu, Pop, Mihai, Adrian Ghenie, Darwin`s Room, ed. Humanitas, București, 2015, p.88