Între grotesc, ironie și luciditate critică prezente la Homo Electus

                Intrarea în Galeria Artep e marcată de o senzație de disconfort. Nu liniște, nu armonie, ci o intensitate care apasă. Două fețe familiare, Putin și Trump se ridică pe monoliți înalți, transformate într-un tapet oratoric care pare să privească vizitatorul mai mult decât sunt privite. Cromatica violentă, repetitivă, alb-negru-gri, are ceva din agresivitatea vizuală a reclamelor care nu cer permisiune, ci invadează. Primul pas în expoziția Homo Electus e deja un șoc: nu mai ești un simplu spectator, ci devii parte dintr-o scenografie a neliniștii. Aceasta este forța expoziției lui Radu Carnariu, curatoriată de Maja Ćirić, în cadrul proiectului cultural Schizotopia. Nu se caută estetica frumosului etern, ci o regie a zgomotului vizual. Totul e construit pentru a te scoate din comoditate și pentru a te confrunta cu grotescul digital al prezentului: marionete pixelate ale puterii, oglinzi sparte, un balon real înfășurat în sârmă ghimpată, o statuie hibridă care pulsează cu coduri.

Grotescul politic ca tradiție vizuală cu care artistul Carnariu lucrează cu ironie și caricatură, însă nu într-o cheie facilă. Liderii contemporani sunt transformați în simulacre, figuri care au mai mult în comun cu fluxul media decât cu realitatea. Este imposibil să nu te gândești la grotescul lui Goya, unde caricatura devenea o armă politică, sau la repetițiile lui Andy Warhol, unde imaginea era redusă la suprafață. Diferența esențială este că, aici, chipurile nu mai sunt obiecte de consum pop, ci avertismente vizuale despre modul în care autoritatea s-a transformat în spectacol. Grotescul devine limbaj vizual. Figurile de putere sunt reduse la suprafețe pixelate, ca niște mascote toxice ale fluxului digital. Aici, ironia fină a lui Carnariu reia tradiția caricaturii, dar o traduce în limbajul post-digital, unde imaginea nu mai e statică, ci un flux reciclat, distorsionat, multiplicat.

              Curatoarea descrie expoziția ca o „zonă schizotopică”, un teritoriu unde ideologiile se dizolvă și realitatea e supra-codificată de virtual. Conceptul trimite la heterotopiile lui Michel Foucault și la simulacrul lui Jean Baudrillard: nu mai vedem realul, ci versiuni ale lui, distorsionate, reciclate, regizate ca un spectacol global. Carnariu construiește un teatru vizual al grotescului tehnopolitic. Cortina digitală nu ascunde, ci dezvăluie stratul dublu al realității: adevărul ca infrastructură a credinței moderne. În acest sens, expoziția se înscrie în ceea ce criticul Hal Foster a numit „arta arhivării deranjante” o practică artistică ce expune nu realitatea ca atare, ci modul în care realitatea e construită, arhivată și manipulat vizual.

Artistul Radu Carnariu și-a construit cariera între ironia critică și paradoxul vizual. Expozițiile sale anterioare de la Nord Art în Germania la Art Safari sau Supermarket Art Fair în Stockholm au explorat felul în care arta poate reflecta și deforma realitatea socială și politică. În Homo Electus, el continuă această linie, dar cu un accent pe critica tehnopolitică. Dacă Hans Haacke în anii 1970 denunța complicitățile politice și economice prin instalații conceptuale, Carnariu denunță astăzi complicitatea dintre algoritmi, media și putere. Iar dacă Hito Steyerl deconstruiește era digitală prin video-eseuri, Carnariu o face prin instalații vizuale dense, saturate, care copleșesc privitorul și îl obligă la un exercițiu de luciditate critică.

Ca spectator, reacțiile sunt ambivalente. Uimirea se transformă în frustrare, amuzamentul în neliniște. În fața „porcului care zboară” sau a balonului prins în sârmă ghimpată, apare o întrebare tăioasă: ne protejăm sau devenim, fără voie, agresori ai celorlalți?. Expoziția nu se mulțumește să arate, ci forțează vizitatorul să simtă pe propria piele tensiunile lumii hiper-conectate și hiper-fragmentate. Această dimensiune viscerală amintește de teoriile lui Joseph Beuys, pentru care arta era o „sculptură socială”, un instrument de transformare a conștiinței colective. La Carnariu, sculptura socială nu mai e un ideal utopic, ci un avertisment distopic.

Homo Electus nu este doar o expoziție izolată, ci un manifest vizual împotriva autoritarismului hibrid și a manipulării digitale. Găzduită de Galeria Artep din Iași, între 23 septembrie și 20 noiembrie 2025, expoziția face parte din proiectul cultural Schizotopia și invită publicul la o experiență intensă, care nu oferă un spațiu de refugiu estetic, ci o confruntare directă. Programul este completat de intervențiile artiștilor ieșeni Andrei Cozlac și Alexandra Ghioc, precum și de o serie de conferințe cu nume majore ale designului și gândirii contemporane, printre care David Kester, Ezio Manzini și Marti Guixe. Este o expoziție dificilă, zgomotoasă, deranjantă și tocmai de aceea necesară. Ieșind din Galeria Artep, rămâne ecoul unei sirene care nu vrea să tacă. Arta lui Radu Carnariu nu caută să liniștească, ci să tulbure. Și reușește. O experiență care nu se vizitează, ci se trăiește.

Foto Giorgiana Dumitră – https://giorgianadumitru.pixieset.com/artepraducarnariu/