File de istorie! 82 de ani de la Masacrul de la „Fântâna Albă”: Zi Națională ( adoptată prin Legea nr., 68/ 12. 04. 2011)

  Ziua de 1 aprilie a devenit prin Legea 68/2011 Ziua Națională de Cinstire a memoriei românilor victime ale Masacrului de la Fântâna Albă și din alte zone ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.       

După semnarea la Moscova a odiosului și nedreptului pact de neagresiune sovieto-german, Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, URSS a ocupat în 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța.  Astfel, în doar 4 zile după ultimatumul guvernului sovietic  de evacuare a armatei și administrației române din 26 iunie 1940, mai mult de 3 milioane de români s-au trezit peste noapte pe un teritoriu străin, în care originile, tradiția, cultura și religia lor nu erau acceptate.     

 Numeroși români bucovineni au fost arestați, omorâți deportați, au început să fie închise bisericile, confiscate proprietățile, așa încât multe familii au început să treacă noua graniță și să vină în România unde se aflau neamurile, cei dragi  ai lor.  Unii au reușit, alții au fost arestați sau împușcați la graniță. Pentru a stârpi din fașă acest fenomen de trecere a graniței, instrumentul cel mai eficace era instituirea fricii. Autoritățile sovietice au ordonat la comanda lui Stalin numeroase crime.     

 În luna ianuarie 1941 Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (NKVD), prin proprii propagandiști și  agitatori, a lansat prin toate localitățile ținuturilor anexate, zvonuri mincinoase, potrivit cărora ar fi permisă trecerea graniței spre România.       

Ca urmarea a cestor zvonuri și informații false, cetățenii români s-au organizat și în data de 1 aprilie 1941, chiar în ziua de Paști, un grup mare de oameni, din mai multe sate de pe Valea Siretului, s-au îndreptat către granița sovieto-română purtând un steag alb și însemne religioase ( prapuri, cruci din cetină, icoane).       

Când au ajuns în locul numit Poiana Varnița, la 3 km. de graniță, grupul de peste 3000 de oameni a fost surprins de soldații și grănicerii sovietici ascunși în pădure.  Cei mai mulți dintre ei, la comanda și cu știrea lui Stalin, au fost secerați de gloanțe, apoi aruncați în gropi comune, unii fiind îngropați de vii,  fiind cea mai sângeroasă crimă stalinistă, iar supravețuitorii au fost urmăriți, torturați și deportați.        

Localitatea Fântâna Albă, se află în prezent pe teritoriul Ucrainei.      

 Legea 68/2011, prevede ca pe data de 1 aprilie, în România să se organizeze comemorări oficiale și alte activități menite să cinstească memoria românilor care au căzut victime masacrelor, deportărilor și foametei din cauza regimului totalitar sovietic în Nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.       

Amintim că printre manifestările care au avut loc de-a lungul anilor  pentru cinstirea memoriei acestor  victime s-au remarcat cele de la Mănăstirea Putna, când la comemorarea a 70 de ani de la Masacru, în 1 aprilie 2011, a avut loc ceremonia de sfințire în incinta mănăstirii  a unei troițe închinate memoriei victimelor, iar în 2 iulie 2018, cu prilejul manifestărilor dedicate sărbătorii Sfântului Domnitor Ștefan cel Mare, tot la Mănăstirea Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului „Fântâna Albă”.       

Dacă, după cum afirma P.S. Episcopul Damaschin Dorneanu, de la Arhiepiscopia Sucevei: „din cei 80 de ani de la masacru, peste 50 de ani au fost ani de tăcere nedrept și nedemn”, să nu lăsăm să treacă cu indiferență momentul anual când să ne gândim cum se cuvine la suferințele înaintașilor noștri.

DRAGOMIR  VLONGA               – Alba Iulia –          29. 03. 2023.