79 de ani de la oribilul masacru săvârșit la Moisei – Maramureș, comis de trupele maghiare horthyste, în 14 octombrie 1944, în timpul celui de al Doilea Război Mondial

Peste câteva zile  (14 oct. 2023 )la Moisei, Maramureș și în întreaga Românie, ca gest de recunoștință și sacrificiul eroic suprem, în amintirea celor sacrificați mișelește cu maximă cruzime de ostașii armatei ungare horthyste, cei 29 de partizani români vor fi comemorați.

Să ne amintim prin câteva cuvinte despre desfășurarea masacrului.

Moisei, este o comună situată în partea de sud-est a județului Maramureș, aflată la jumătatea distanței dintre orașele Vișeu de Sus și Borșa. După odiosul Dictat de la Viena  din 30 august 1940 , Nord-Vestul Transilvaniei, intră sub ocupația maghiară, întreg Maramureșul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei a fost printre primele așezări românești ce au intrat sub administrația ungară, încă din 7 septembrie 1940. La data de 23 August 1944, România (a întors armele), trece de partea Alianței și alături de armatele sovietice  încep luptele pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord. La începutul lunii octombrie a anului 1944, frontul înainta în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În aceste condiții au avut loc și crimele de la Moisei.

 La data de 14 octombrie 1944, trupele maghiare și hitleriste, aflate în retragere pe Valea Vișeului și al Izei, au omorât 29 de români în două case de lemn, situate la periferia dinspre Borșa a comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa și Jud. Suceava. Au fost identificate 31 de victime, din care două au rămas în viață. Cei doi supravețuitori au fost Vasile Petean, originar din comuna Clujeană Palatca și Vasile Ivașcu din Maramureș, care ulterior a  înnebunit. Dintre cele 31 de victime, 24 erau originare din județul Mureș, 3 din județul Cluj și 4 din județul Maramureș. Acești țărani ardeleni, erau internați în lagărele de muncă din Orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați  de „trădare de patrie”, de patriotism românesc, ori partizanat.

În condițiile înaintării forțelor militare aliate, cei mai mulți dintre cei încorporați în unitățile de muncă obligatorie, au dezertat, încercând să treacă linia frontului și să se întoarcă acasă în localitățile lor de domiciliu. Unii au reușit, alții ba, dintre care și cei uciși la Moisei, au fost prinși de jandarmii unguri de front și duși într-un lagăr improvizat, în casa unui evreu transilvănean deportat  în lagărele de  exterminare nazistă de la Auschwitz și Birkenau din Polonia.

 În ziua de sâmbătă 14 octombrie 1944 ( zi în care era și hramul Bisericii parohiei nr. 1 Moisei Centru, la care preot paroh era Gavrilă Nap, la acea dată fiind evacuat cu întreaga populație a comunei, în localitățile de pa Valea Izei, până la eliberarea Moiseiului), prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus, au fost urcați de militarii unguri într-un camion acoperit (pentru a nu vedea și a ști unde sunt duși) și transportați la Moisei, comuna fiind complet evacuată de locuitori. Un număr de 12 dintre partizani, au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați  de către soldații maghiari trăgând prin ferestre și ușă, fără nici o judecată sau sentință. Înainte de a trage în ei, declara supravețuitorul Vasile Petean, că le-a ordonat care sunt fumători și au țigări să-și  aprindă câte o țigară. După acest gest au tras în cei aflați în încăpere fără milă.  Aceiași soartă au avut și ceilalți 19 prizonieri din cei 31 transportați cu același  camion, numai că măcelul a avut loc în altă casă din vecinătate. Masacrul s-a  produs ziua în jurul orei 15,00 pe ascuns să nu-i vadă nimeni, pentru a nu avea martori.  După ce au tras în ei și au căzut la pământ, au călcat cu picioarele pe cadavre, i-au mai înțepat cu baionetele să fie siguri că nu rămâne nimeni în viață. Cu toate aceste măsuri criminale de precauție, doi dintre cei împușcați au supravețuit (Vasile Petean și Vasile Ivașcu, amintiți mai sus). 

  În aceiași noapte, casele din lemn, majoritare, în special cele de pe lângă șosea și nu numai, au fost stropite de către militarii horthyști cu benzină și li s-au dat foc, vrând să radă de pe fața pământului satul, arzând în totalitate peste 300 de case cu anexele și dependințele care erau construite din bârne de lemn. transformând satul într-o noapte în scrum și cenușă, pustiindu-l.

Cadavrele celor împușcați care bălteau într-un lac de sânge de 3-4 degete, au rămas în putrefacție în același loc de execuție încă două săptămâni, până când s-au întors localnicii după aproape trei luni din locurile de evacuare de pe Valea Izei, la casele lor care erau doar scrum și cenușă.  Dând de aceste cadavre, le-a  îngropat într-o groapă comună situată în apropierea celor două case în care au fost executați. Deasupra acestei gropi comune a fost înălțată o troiță din lemn, înlocuită după câțiva ani de un obelisc din piatră ce dăinuie și în zilele acestea.

  După câțiva ani s-a ridicat Monumentul Martirilor Eroi de la Moisei, opera sculptorului Vida Gheza, la început din lemn de stejar, iar după un timp din coloane de piatră, după cum îl voi descrie în acest material.

Monumentul Martirilor Români de la Moisei sau Monumentul Eroilor de la Moisei, este un monument istoric aflat pe teritoriul comunei Moisei, jud. Maramureș. Este amplasat pe o colină, la marginea localității în apropierea caselor în care s-a produs masacrul.  A fost realizat de sculptorul maramureșean Vida Gheza în anul 1972, în amintirea martirilor uciși  de trupele horthyste în retragere, fiind mărturie privind crimele comise de maghiari în timpul celui de al Doilea Război Mondial, asupra populației civile, care nu aveau altă vină decât aceea de a fi români. Monumentul reprezintă un simbol al jertfei sutelor de mii de vieți închinate și dăruite pe altarul sacrificiului pentru România, evocând toți eroii neamului, nu doar cei care și-au găsit sfârșitul prin ură și cruzime la Moisei.

Monumentul cuprinde 12 figuri ( 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale maramureșene), cei 12 stâlpi impresionează prin poziționarea și semnificația fiecărei măști; Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește (Vida Gheza).

Evenimentele de la Moisei și Monumentul, a constituit sursa de inspirație a filmului artistic „Ultima Frontieră a Morții” regizat de Virgil Calotescu în 1979, avându-i în distribuție pe actorii Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Vlad Rădescu, Emanoil Petruț, Mihai Mereuță, Mariana Mihuț, alături de o mulțime de figuranți din rândul populației locale din Moisei.

 Monumentul – Ansamblul Memorial de la Moisei, împreună cu una dintre casele în care au fost executați o parte din cei 29 de martiri, amenajată și transformată în anul 1983 în Casă memorială-muzeu, deschisă publicului larg,  toate acestea în amintirea martirilor, constituie prin miile de vizitatori și turiști un loc de pelerinaj, pentru toți cei ce iubesc România, cu trecutul istoric real al ei. Slavă și recunoștință tuturor eroilor martiri și celor care s-au luptat să țină România și poporul întregi! Prin iubire să triumfe pacea în lume!
DRAGOMIR  VLONGA           – Alba Iulia –           11. 10. 2023.