FILE DE ISTORIE… Omul politic și de cultură român Alexandru Roman își doarme somnul de veci în cimitirul greco-catolic din Municipiul Sebeș-Alba

Politicianul, profesorul, publicistul, membru fondator al Academiei Române, omul de cultură și cel mai luminat filolog român Alexandru Roman s-a născut în data de 26 noiembrie 1826 în localitatea bihoreană Aușeu, în familia unui preot greco-catolic ardelean și a decedat la data de 17/27 septembrie 1897 la Sebeș-Alba.      

 Studiile primare și secundare le-a terminat la Beiuș și Oradea. A urmat studiile superioare la universitatea din Viena, unde a studiat filozofia, matematica și teologia.     

 După absolvirea studiilor universitare a fost profesor la Gimnaziul românesc „Samuil Vulcan” din Beiuș, fiind primul dascăl care și-a ținut prelegerile în limba română ( până la el la acest gimnaziu limba de predare era latina, tutelată de ordinul monahal Premonstratens). A mai predat și la Liceul „Premonstratens” din Oradea ( în prezent Colegiul Național Mihai Eminescu), unde a fost instituită prima catedră în limba română, predând alături de profesorii de marcă Dionisie Pășcuțiu și Constantin Pavel.        Î

n 1851 este profesor titular de limba română la Academia de Drept din Oradea.       

 În perioada anilor 1862-1867, a deținut postul de profesor titular la catedra de limbă și literatură română, înființată  de acesta în anul 1862, în cadrul Universității  magheare din Budapesta, susținut în acest demers de episcopul greco-catolic Vasile Erdeli-Ardeleanu.       

A fost un înfocat susținător al promovării culturii și limbii române în Transilvania, punând în anul 1852, bazele „ Societății de Leptură a Junimii Române Studioase la Academia de Drepturi și Arhigimnasiul din Oradea Mare”, iar mai târziu este ales președintele „Societății de Leptură Petru Maior a Studenților Români din Budapesta.”       

În anul 1866 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Societății Literare Române”, cea care urma să devină „Academia Română.”       

Pe lângă bogata carieră pedagogică, Alexandru Roman a avut și una publicistică, fiind redactor al gazetelor „Concordia” (înființată la Budapesta  în anul 1861, în colaborare cu Sigismund Pap), la care a activat  în perioada anilor 1863-1866. A fost directorul publicației „Federațiunea” în perioada 1868-1876, ambele gazete au apărut la Pesta-Ungaria.       

A suferit persecuții politice din partea autorităților maghiare, fiindcă a apărat deschis cauza românilor transilvani, în Ungaria  dualismului austro-ungar (1867-1918). În paginile acestor reviste, el a publicat articole deosebit de virulente, adevărate, care i-au atras numeroase  procese de presă, culminând cu articolul Pronunciamentul de la Blaj din 3 mai1868, când alături de alți fruntași români din Transilvania a protestat împotriva abolirii autonomiei și încorporării Transilvaniei la Ungaria, în contextul dualismului Austro-Ungar. articol pentru care  a fost arestat și condamnat  de către un tribunal ungar la un an de zile temniță în închisoarea din Vaț (Ungaria). În anul 1870 a fost grațiat și pus în libertate.      

  În calitate de membru fondator al Societății Academice Române, în perioada anilor 1894-1896, Alexandru Roman, a fost ales președinte al Secțiunii literare.       

În perioada anilor 1865-1888, a fost ales deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a pronunțat frecvent în ședințele plenului, pentru drepturile românilor din Transilvania.        Iosif Vulcan, redactorul publicației „Familia”, scria despre Alexandru Roman, că datorită îndelungatelor sale studii lingvistice, ocupă pe drept locul unu între cei mai luminați filologi români.        Alexandru Roman a fost căsătorit de două ori.  Căsnicia cu prima soție Ilda Pop, fiica lui Sigismund Pop, directorul publicației „Concordia”,, a fost scurtă 1863-1865, încheiată prin decesul acesteia.        

S-a recăsătorit în anul 1867 cu Leontina Balomiri (d. 1920), mariaj care a durat până la moartea academicianului Alexandru Roman, care a avut loc în data de 17/27 septembrie 1897, la vârsta de 71 de ani, în orașul Sebeș-Alba, unde fiind bolnav și-a petrecut ultimele clipe din viață la fratele său din Sebeș.      

  A fost înmormântat cu toate onorurile  care i se cuveneau unui mare român, pe data de 29 septembrie 1897, în cimitirul greco-catolic din orașul Sebeș-Alba. 
       BIBLIOGRAFIE: 

1).  Articol : „Mihai Eminescu” la „Federațiunea” – ziarul „Gândacul de Colorado” ziarul Românilor de pretutindeni, din 3 februarie 2020, autor Ionel Novac;       

2).   Articol – „ Alexandru Roman și soția – Galeria portretelor;       

 3).  Enciclopedia României – Alexandru Roman;         

4).  Academia Republicii Populare Române „Dicționar Enciclopedic Român” , Editura Politică București 1962-564;         

5).  Dorina N. Rusu, „Membrii Academiei Române 1866-1999”, Editura Academiei Române București 1999, ISBN 973-27-06967;         

6.).  Lucian Predescu Enei, „ Cugetarea” – Editura  României, Saeculum, Buc. 1999, ISBN – 973 -9399-03-7.         

7).   Internet.

Col. (retr.)  Nicolae Paraschivescu Jr.

teolog  Dragomir Vlonga
                  – Alba Iulia –           18. 04. 2023.