File de istorie- portret! La 26 septembrie 2023 este ziua când omagiem 191 de ani de la nașterea primei femeii arheolog din lume românca Zsofia Torma

Zsofia Torma, prima femeie arheolog din lume, antropolog și paleolog, doctor Honoris Causa al Universității din Cluj în 1899, s-a născut la 26 septembrie 1832 în localitatea Cristeștii Ciceului, județul Bistrița Năsăud, fiind fiica arheologului și istoricului maghiar Iosif Torma, sora arheologului Karol Torma, cel care a pus bazele Muzeului de Antichități Dacice de la Buda, cercetând ruinele orașului antic Aguincum (Buda Veche) din Panonia.

De copil Zsofia s-a jucat cu bucăți de ceramică și artefacte descoperite în săpăturile arheologice ale tatălui ei.

După moartea părinților s-a mutat la sora sa care locuia în Orăștie, jud. Hunedoara, unde a început să studieze coloniile de melci din zona Hunedoarei. 

Finalizând studiile la Cluj, Zsofia a fost autodidact. De numele ei sunt legate cercetările arheologice de la Turdaș-Hunedoara începute în toamna anului 1875, unde a descoperit o colecție bogată de artefacte, în special din perioada neolitică (vase din lut, figurine, resturi de ceramică etc.) și sute de tăblițe cu primele scrieri preistorice din Europa de Sud-Est.

În activitatea ei, a fost încurajată de călugărul benedictin Romer Floris (1815-1889) (73), arheolog istoric de artă, profesor universitar.           

În anul 1876 Zsofia a participat la a- 90 – a Conferință Arheologică Internațională de la Budapesta, fiind singura femeie invitată. Aici a avut ocazia de a cunoaște specialitatea de prestigiu în domeniu, iar obiectele aduse și expuse de a provoca senzație prin unicitatea și valoarea lor istorică.       

 Devenind deja cunoscută în cercurile istoricilor și a arheologilor, tot în anul 1876 a participat la Congresul Internațional de la Berlin, unde a avut prilejul de a-și prezenta cercetările cu privire la simbolistica solară a semnelor incizate pe vasele ceramice din Cultura Turdaș, iar unul dintre arheologi fiind de acord cu opinia sa despre similitudinea cu simbolurile gasite pe ceramica de la Troia.

La Berlin a avut fericita ocazie de a-l întâlni pe celebrul arheolog german Johann Ludwig Heinrich Schlieman (1822-1890) (68), descoperitorul memorabilei cetăți antice Troia în anul 1870, care la fel a rămas impresionat de descoperirile Zsofiei la Turdaș.         

Inteligentă, perfecționistă, meticuloasă și înzestrată cu o mare capacitate analitică, aceasta și-a consacrat întreaga activitate cercetărilor arheologice și științei, într-o breaslă ostilă femeilor, și se impune prin rezultatele muncii sale de arheolog.       

 A muncit pe șantierele arheologice timp de 20 de ani, adunând cu grijă și migală toate obiectele găsite care au fost deosebit de valoroase, scriind tratate, la fiecare dintre descoperirile sale.        

 În autobiografia ei, nepublicată, această consemnă: „ Am prezentat cele mai notabile exemplare din câteva mii de piese speciale din piatră, os, ceramică și obiecte de minereu ale sitului Turdaș specialiștilor congreselor arheologice desfășurate la Berlin în 1880 și la Frankfurt pe Main în anul în anul 1882, cu date complet noi și importante, atrăgând totodată atenția lor în lucrările mele…drept urmare mi-am stabilit marea asupra semnificației, aruncând o lume nouă pentru clarificarea întrebărilor trecutului antic, rămânând și cei din jurul meu surprinși de noutatea lor.”

Aceasta femeie arheolog a avut reputația cu adevărat umilă și dăruitoare, donând o parte din averea sa pentru continuarea cercetărilor sale, iar ceaaltă parte pentru acțiunea de caritate.       

Zsofia Torma a donat din descoperirile ei valoroase, unor colegi de știință, aceștia la rândul lor scriind tratate științifice despre artefactele primite, dar nici măcar nu i-au pomenit numele, sau despre proveniența acestor artefacte. De exemplu, arheologul german Paul Reinecke (1872-1958)(85), care a fost oaspetele Zsofiei și care a studiat colecția, iar aceasta a dat explicații la întrebările puse de el, a scris un studiu care mai târziu la făcut celebru în lume. pe munca depusa, iar ca acesta au fost multi altii, ignorând-o, evitând sa o invite macar pentru a sustine sau prelegere la Oxford în Anglia.       

Colecția numără 10.387 de piese, iar colecția de medalii și antichități a Muzeului Național al Transilvaniei de la Cluj, a fost cumpărată de la Zsofia Torma, făcând parte din cele 10.387 de piese.       

O parte semnificativă a colecției sale, provine de la Turdaș, iar pe lângă relicve datând din epocile neolitică, eneolitică, epoca cuprului, epoca bronzului și celtice, conține și câteva artefacte romane din perioada migrației slave.       

 Unele au fost descoperite în urma săpăturilor de la Valea Nandrului (Hunedoara) – șantierul arheologic Peștera Nandru și peșterile de la Geoagiu (Hunedoara).  În colecția sa au mai intrat și unele artefacte descoperite sporadic în comuna Cetea (Alba) etc.       

Pentru activitatea sa de cercetare arheologică, în anul 1899 Universitatea din Cluj, i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa, cu doar câteva luni înainte de a părăsi acest lume.       

A trecut la cele veșnice pe data de 14 noiembrie 1899, la vârsta de numai 67 de ani, în urma unui infarct, după o scurtă perioadă de suferință. A fost înmormântată în cimitirul din Orăștie. Multă vreme mormântul a fost lăsat în paragină, după cum consemna ziarul local din Orăștie, în numărul din data de 7 februarie 1908. ( „Mormântul ei poate fi identificat doar cu ajutorul gardianului cimitirului, iar epitaful, stă în rușine pentru meritele aduse acestei țării sale și pentru folosul rudelor sale”.)     

 Fără să mai aibî pe cineva la Cristeștii Ciceului, Zsofia s-a mutat la sora ei Liza Makray (1830-1892)(61/62), care după moartea Zsofiei a avut grijă de copiii surorii ei.    

După moartea Zsofiei, trupul ei neînsuflețit a fost depus în cripta familiilor Makray din localitatea Peștișul Mic – Valea Nandrului- Hunedoara.       

În prezent, un studiu al operei întitulat: „U23 „Urmele Sumerului în Transilvania”, a fost publicat la Buenos Aires în anul 1973, iar un volum de studii intitulat „Potcoava Calului mort”, a fost publicat în anul 1999 la Budapesta.     

  Înainte de sfârșitul vieții, aceasta a dorit să se asigure că colecția sa v-a rămâne într-un loc sigur și în același timp și-a stabilizat poziția financiară, care a fost în pierdere în decursul anilor. Ea a întocmit un inventar complet a tuturor obiectelor sale din colecție, cu scopul ca piesele din această colecție, după moartea ei, să nu fie înstrăinate în alte părți.        Pentru toată colecția de 10.387 obiecte, a primit un avans de 5000 florini și câte 800 florini, compensație anuală până la moartea sa. 

Cu toate că acest patrimoniu inestimabil, valorează mult mai mult, Zsofia Torma, a dorit din tot sufletul ca această colecție specifica să rămână în Transilvania, cu rugămintea ca odată expusă în muzeu, să fie scris pe un banner „Colecția Zsofia Torma”       

Pe timpul celui de al Doilea Război Mondial cripta familiilor Torma de la Cristeștii Ciceului a fost distrusă și nu a mai fost reconstruită, în schimb pe acest loc sa ridicat o capelă mortuară (informație de la primarul comunei Uriu-BN).      

 Printre ruine și oase omenești împrăștiate în cimitirul Peștișul Mic, de lângă Orăștie, se mai așteaptă din partea ONG-urilor cultural-patriotice a locului, respectul cuvenit memoriei acestei recunoscute și mare arheolog Zsofia Torma.

 BIBLIOGRAFIE: – Articol: „Zsofia Torma, prima femeie doctor arheolog din lume – Kalendarium.

( Torma Zsofia a vilag elso regesz doktornoje a turulmadar nyoman)

                              -PDF „Femei arheolog în istorie Zsofia Torma – (1832-1899) , autor Teodora Camelia Cristofor, Ana-Lăcrămioara Leon, Muzeul St. și Th „Șt. Procopiu” Iași.

Acta Musei Tutovensis VI . 2021 – Memorialistică, pg. 50/59.                                                       

 – Zsofia Torma – Wikipedia.                                                         

– Articol „Zsofia Torma o femeie în slujba arheologiei, – autor Friederich Clara ( Torma Zsofia; ; Egy Asszony a maghiar regeszet szolgalataban).                                                       

 – Articol – „Povestea scrisului – Arheologie, istorie veche, româna Zsofia Torma” – autor Cornel Bârsan.

 Col. (rtr.) Nicolae Paraschivescu                   

 Jurist-teolog Dragomir Vlonga – Alba Iulia – 17. 09. 2023.