Interviu cu Doina Ioanid – Poetik Bazar Bruxelles 22-24 septembrie 2023

Stimată doamnă Doina Ioanid,

Poezia aduce împreună cititori și autori într-un carusel al emoțiilor exprimate în cuvinte adesea credincioase unui subiectivism creator, adesea mulate pe un obiectivism general. Iată, v-ați aflat la Bruxelles în deschiderea festivalului literar Poetik Bazar, o marché de la poésie dedicată  unui public ce caută expresia nevăzutului prin cuvânt în realitatea imediată. Însăși acest concept de piață de poezie materializează acest gen literar în viață cotidiană, îl translateaza cu ușurință unei nevoi fundamentale, cu lirism sau simț practic într-un serviciu public.

1.      Ce este poezia pentru cititor, ce este poezia pentru autor ?

E greu de precizat ce este poezia pentru cititor, pentru că sînt tot felul de cititori, de la cei empatici și empirici, la cei cu multiple repere poetice și culturale pînă la cei profesioniști. Pot spune doar că pentru mine, cititoarea, poezia reprezintă o posibilitate de a pătrunde într-un univers personal, o conexiune cu un eu și cu o viziune care mă face să descopăr mereu altfel lumea. Pentru mine ca autor, poezia este ușa minunată pe care mi-a fost dat să pătrund pe tărîmul creației, acolo unde cuvîntul, imaginea, povestirea se întîlnesc într-un fel fericit, acolo unde eul meu intră în acea stare specială care-i aduce viziunea poemului. Și nu în ultimul rînd, poezia este un mod de a înțelege lumea mai profund, precum și o posibilitate de a mă exprima cu tot ceea ce simt, gîndesc, văd și aud. Și încă ceva, poezia mea este una de culegătoare, îmi place să culeg momente din viață, conversații, mici întîmplări și povești ale unor oameni din familia mea sau din jur și să le scot din anonimat. Poezia este și vibrație, ea trebuie să miște un resort intim al cititorului, astfel încît să-l emoționeze. Poezia e un drum care-i aduce pe oameni împreună.

2.      Cum este primit autorul român pe piața literară europeană ?

Autorul român începe să fie mai bine primit și văzut pe piața literară europeană. Literatura română este meritorie, are universuri și voci puternice, distincte. Iar poezia contemporană,  actuală atrage un mare interes. Are ceva aparte, au remarcat mulți critici, scriitori și cititori pe care i-am întîlnit în străinătate cu diferite ocazii, festivaluri, rezidențe, lansări de carte. De exemplu, de curînd, o tînără scriitoare belgiană, Astrid Haerens, mi-a spus că poezia mea i-a fost model și că o folosește la atelierele sale de creație. Îi plac mult poeții români, și-a cumpărat cărțile mele, antologiile de poezie română traduse de Jan H. Myskin și pe cea de poezie contemporană din Republica Moldova, tradusă de Jan și de mine, apărută la începutul anului acesta la Editura L’Arbre à paroles.

3.      Care sunt particularitățile poeziei românești contemporane în imaginarul european ?

Aș spune prospețime, autenticitate, diversitatea vocilor și a formulelor poetice și un univers insolit, dat fiind că trăitul pe tărîmul românesc te conduce spre situații și experiențe de viață inedite.

4.      Se disting anumite direcții în poezia europeană ?

Asta e foarte greu a discerne, mai ales că totul este în mișcare. Aș spune că pe lîngă direcțiile deja impuse ale tranzitivității și narativității, ale beat-ului, există un interes pentru rădăcinile personale, pentru social, pentru ecologie. Precum și un interes pentru slam, pentru poezia-spectacol, care uneori e reușită și memorabilă, alteori doar o rostire ce se uită a doua zi, asta cînd nu cade în discursivitate.

6.      Putem vorbi despre o terapie a cititorului prin poezie sau mai degrabă de un bun de consum temporar ?

Poezia nu e doar un bun de consum. În orice caz, nu unul obișnuit. Cred că putem vorbi despre o terapie a cititorului prin poezie. Eu știu cîteva astfel de cazuri. De exemplu, o tînără scriitoare Irina, mi-a spus că pe ea au ajutat-o mult Ritmuri de îmblînzit aricioaica să depășească anumite momente dificile din viața sa. Cum anume? Habar n-am, dar a funcționat, iar asta-i foarte bine. Misterioase sînt căile poeziei! Iar reacții de genul ăsta am mai avut. Pe mine însămi m-a ajutat scrisul altora, mai ales într-o perioadă de căutare de sine. Scrisul meu m-a ajutat să trec multe praguri cu bine. Și sper să mă ajute în continuare.

7.      Care sunt calitățile unui poet deplin ?

Să știe să privească, să asculte, să perceapă lumea printr-un filtru interior personal. Apoi să găsească imaginile și cuvintele care să creeze un univers inedit, vibrant.

8.      Care ar fi cele trei reguli de la care să nu se abată un scriitor bun sau unul în devenire ?

Nu știu ce sfaturi să dau, sînt cazuri și cazuri. Poate să scrie, să citească, să se scruteze mereu pe sine și pe ceilalți. Dar mai ales să nu uite să trăiască și să se bucure de viață, pentru că eu cred mai ales în scrisul rupt din viață.

9.      Scriitorul trăiește pentru sine sau se află în serviciul mentalului colectiv ?

Mai întîi trăiește pentru sine. Firește că interferează cu mentalul colectiv, altfel nu se poate, dar nu este niciodată în serviciul lui, dimpotrivă, se întîmplă deseori ca un scriitor să funcționeze contrar acestui mental colectiv, care poate fi chiar o mașină de măcinat periculoasă, așa că e bine să-i demascăm neajunsurile, prejudecățile, ideile primite de-a gata.

10.   Care este dorința supremă a scriitorului în legătură cu opera sa?

Să fie citit și iubit.

Imagine reprezentativă : Jan Mysjkin, Doina Ioanid, Cristina Pop, Sara Eelen