Promotori ai culturii române în Belgia – Cornel Radu-Loghin

Cornel Radu-Loghin este un nume cunoscut în Belgia. Mai întâi este legat de RomBel, apoi de Sfatul Comunităţii, platformă online pe care a pus-o pe picioare acum trei ani. E implicat în numeroase acţiuni umanitare în diaspora belgiană şi este coordonatorul culegerii de eseuri « Români – Români belgieni – Români europeni ». La bază IT-ist, Cornel Radu-Loghin a făcut din hobby-ul său profesie, drept pentru care acum lucrează la o organizaţie non-guvernamentală din Bruxelles – Rețeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului. Legea din Romania privind spatiile publice fără fum de tutun este legată şi de numele său, iar Cornel este cunoscut din acest motiv pe plan internaţional.

Nicoleta Beraru : Vă mulţumim pentru bună voinţa de a răspunde câtorva întrebări pentru Revista Timpul Belgia. Cine este omul Cornel Radu-Loghin ?

Cornel Radu-Loghin: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie ; pentru mine este o onoare prezenţa în paginile Revistei Timpul Belgia ! Sunt un european în Europa, o celulă în complexul organism al comunităţii româneşti din Belgia, un român, român european, român belgian.

NB : Când aţi venit în Belgia şi ce a însemnat procesul de migaţie pentru dvs. ?

CRL : Sunt in Belgia de exact 13 ani, din 22 martie 2009. Am ajuns aici cumva neaşteptat; la acea vreme aveam o situaţie destul de bună în Romania i pot spune caă am plecat de voie şi nu de nevoie. Când am plecat din România, aveam deja contractul de muncă semnat cu angajatorul din Belgia şi cumva procesul de migraţie nu a fost foarte complicat. Îmi amintesc că am ajuns aici într-o duminică pe la prânz, m-am cazat la hotel şi apoi luni dimineaţa am mers la muncă. Am stat la hotel două saptămâni, timp în care mi-am căutat o locuinţă în zona biroului. M-am mutat într-un mic apartament de 50mp, nemobilat, mi-am cumpărat o saltea şi aşa am stat singur cam trei luni până când a venit şi familia şi am adus ceva mobilier din România. Acele prime trei luni le-am petrecut mai mult în birou, iar seara zugrăveam apartamentul. Procedurile administrative (permis de muncă, deschidere cont în bancă) le-am parcurs destul de uşor, în principal cu ajutorul informaţiilor pe care le-am găsit la acea vreme pe forumul şi în ghidul Rombel. Tot în acea perioadă am cunoscut, virtual, primii români din Belgia.

NB :Sunteţi un nume cunoscut în diaspora românească din Belgia. Ce vă recomandă în mod special ? Cum aţi ajuns să vă faceţi cunoscut ?

CRL : Aş modifica un pic întrebarea dumneavoastră şi aş adăuga cuvântul « relativ », relativ cunoscut…. Într-adevăr, sunt cunoscut astăzi de o parte a diasporei româneşti din Belgia, de acea parte ce este apropiată mediului asociativ şi probabil un mare anonim pentru zecile de mii de români care astăzi trăiesc în Belgia. N-am avut niciodata intenţia de a fi « un nume cunoscut », însă acest lucru a venit cumva implicit datorită activitaţilor mele. Spuneam că în 2009, atunci când am venit în Belgia, am fost ajutat de informaţiile găsite în forumul şi în Ghidul Rombel… Ulterior, de prin 2010, am început să contribui cu informaţii în acel forum, iar în 2013 am participat la realizarea Ghidului Rombel (http://www.rombel.com/index.php/utile/ghid-rombel). În toţi acei ani, din 2010 până prin 2019, am alocat foarte mult timp şi am răspuns la mii de întrebări (iniţial în forum apoi pe grupurile Facebook) legate de integrarea în Belgia şi tot ce ţine de viaţa de aici. Cred că toată această muncă a contribuit la această relativă cunoaşăere . J

NB : Este posibil ca, în cazul dvs., procesul de emigrare să fie catalizatorul atâtor activităţi legate de România ?

CRL : Indiscutabil. Trăind în « două lumi », în Romania şi aici, am încercat mereu să creez punţi între oameni şi locuri atât prin implicarea mea voluntară în cadrul comunităţii noastre din Belgia căt şi ţinând o legatură strănsă cu ţara. Urmăresc mereu ce se întâmplă în România, am organizat numeroase evenimente în Belgia cu invitţi din România şi am încercat mereu să duc în România exprienţa şi expertiza acumulată în Belgia.

NB : Împreună cu Bianca Ficuţ aţi creat Sfatul Comunităţii ? Cum s-a născut aceast grup?

CRL: « Sfatul Comunităţii » este mai mult decat un grup virtual, este o formă de comunicare în comunitatea noastră din Belgia sub egida ECRU – Centrul European pentru Unitate Romanesca (https://www.ecru2018.org/ ), asociaţie pe care am fondat-o în 2018 împreunăa cu Bianca. Înainte de « epoca » COVID-19 am reuşit să organizam câteva Sfaturi, întâlniri cu români de aici, foarte eficiente. La Sfat am reuşit să găsim noi sponsori pentru echipa de fotbal FC Romania Bruxelles,     s-au legat noi legături de afaceri şi noi prietenii. Sperăm să reuşim cât de curând să reluăm aceste activităţi. 

NB: Până în anul 2019, aţi fost vice-preşedintele organizaţiei RomBel şi co-organizator, printre altele, al Dialogurilor Rombel, unde aţi invitat jurnalişti, scriitori, politicieni. De unde această dorinţă de a promova cultura română în Belgia ?

CRL : Promovarea culturii a venit cumva natural, implicit. La primele doua editii ale Dialogurilor, cea din 26 octombrie 2014 şi cea din 1 februarie 2015, (https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1388510737897057 ) nu am avut o componentă culturală şi mi-am dat seama că lipsea partea de suflet. Totul era prea tehnic, foarte util dar fără « culoare ». La cea de a treia editie, din 14 iunie 2015, am inclus prezentarea cărţii de reportaj « Locuri. Oameni. Povesti » scrisă de jurnalista Liliana Nicolae. A fost un moment deosebit, foarte apreciat de participanţi, dovadă fiind faptul că Liliana a revenit la cea de a şasea ediţie a Dialogurilor în ianuarie 2017 cu un alt volum de reportaje, « România în 30 de povestiri adevărate ». Îmi amintesc cu plăcere de cea de a douăsprezecea ediţie a Dialogurilor, în septembrie 2018, dedicată Festivalului EuropaNova, o ediţie 100% culturală avandu-i ca invitaţi pe autorii : Mirela Niţă Sandu (Romania. Paşaport curios), Iustinia Seciu (Limba olandeza pentru romani), Nicoleta Beraru (Ardei Iuţi), Paul Gabor (Negustorul de pipe) şi Ramona Ursu (Vă vedem).

Am continuat seria de evenimente culturale şi sub egida ECRU – Centrul European pentru Unitate Romanească, ultimul eveniment organizat în octombrie 2021, fiind dedicat scriitorului şi filozofului Ciprian Apetrei, profesor în Franta, autor al mai multor volume, dintre care amintesc aici « Poveşti calatoare » şi « Cel de la geam ».

NB : Sunteţi coordonatorul culegerii de eseuri  « Români. Români belgieni. Români europeni. » Este o iniţiativă originală să aduni 33 de oameni care să povestească, să dea voce în scris experienţelor lor. Ce imbold a existat pentru realizarea acestei antologii ?

CRL : După numeroasele Dialoguri şi apoi Sfaturi, la începutul anului 2020 a apărut pandemia COVID-19 şi implicit imposibilitatea organizării întâlnirilor faţă în faţă cu românii din comunitate. Am încercat un Sfat virtual, însă nu a avut farmecul întâlnirilor reale. Îmi lipsea interacţiunea cu oamenii cu comunitatea şi mi-am dat seama că se pierd experienţe şi informaţii despre noi, despre românii din Belgia. Aşa am ajuns să solicit textele pentru culegerea « Români. Români belgieni. Români europeni. » Ce a ieşit puteţi să vedeti online, aici : https://romani.website/, iar cartea poate fi descărcată, gratis, aici : http://romani.website/librarie/.  Sper să găsesc cândva resurse să traduc aceasta culegere de texte în franceză şi flamandă. Este foarte important.

NB : Cum contribuie cultura română la păstrarea identităţii românilor din diaspora ? Ce ar trebui să facă fiecare părinte pentru copiii săi, pentru a găsi un echilibru între viaţa belgiană şi cea românească, adusă cu noi în bagaje?

CRL : Limba romană, cultura sunt elemente de bază în păstrarea identităţii. Familiile românilor din diaspora TREBUIE să folosească limba română în comunicarea cu copiii lor, TREBUIE să le spună cine a fost Eminescu, Creangă, Enescu, Brâncuşi…. E o obligaţie morală, părintească. Fără aceste elemente de identitate, copii lor, atunci când vor fi adulţi şi vor realiza unde le sunt rădăcinile, nu îşi vor găsi niciodată echilibrul sufletesc.

NB : Cum se vede România din Belgia prin ochelarii lui Cornel Radu-Loghin ?

CRL : Ca să o vad bine ar trebui să port ochelari, nişte ochelari speciali care sa înlature mizeria politică.

NB : Ce proiecte de viitor aveţi ?

CRL : În primul rând, sper să fie pace şi să putem reveni la o viaţă cât de cât normală, fără viruşi, fără razboaie. La un moment dat, voi reveni în comunitatea românilor din Belgia cu Sfatul Comunităţii şi sper să pot publica traducerile cărţii « Români. Români belgieni. Români europeni. »

fotografii: arhiva Cornel Radu-Loghin