Promotori ai culturii române în Belgia : Carmen Solomie şi Vic Neagu - RomBel

RomBel (Români în Belgia) este una din cele mai vechi organizaţii socio-culturale din Belgia, creată în 2002 de Dorin Fleşeriu (actualmente vicepreşedinte) iniţial ca un grup de discuţii yahoo, unde familiile de români venite să poată discuta despre problemele comune întâmpinate. În 2003 s-a lansat platforma online www.rombel.com care a incorporat şi cel mai grozav forum de discuţii. În 2014 RomBel a devenit asociaţie non-profit cu 3 membri fondatori : Dorin Fleşeriu, Cornel radu-Loghin şi Carmen Solomie. Ca orice asociaţie care trăieşte intens, şi RomBel e în continuă evoluţie. Astăzi aceasta reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia (peste 68 000 de membri). În câteva cuvinte, iată ce înseamnă RomBel: informaţii şi documente utile, ghidul românului în Belgia, ştiri din Belgia şi România, întâlniri şi evenimente, FORUM de discuţii, integrare în Belgia, întrebari frecvente, etc. Din 2002 până astăzi, RomBel este susţinută de voluntari. Pe lângă schimbul de informaţii practice, RomBel organizează şi evenimente de promovare a culturii române. În 2020 a fost înfiinţată secţiunea RomBel Cultural care adună laolaltă evenimente, oameni, locuri şi idei şi promovează capitalul cultural al comunităţii românilor din Belgia.

La câteva întrebări legate de promovarea culturii române au binevoit să răspundă pentru Revista Timpul Belgia preşedinta Asociatiei RomBel, Carmen Solomie (preşedinte) şi Vic Neagu (membru din echipa de conducere şi cel mai vechi voluntar care se ocupă de proiecte umanitare, sociale şi culturale, iniţiatoarea Rombel Jobday, Rombel Cultural).

Nicoleta Beraru: Ce înseamnă RomBel pentru dumneavoastră ?

Carmen Solomie : Într-un cuvânt, « acasă ». Poate că sună pretențios (sau poate fals ori naiv pentru unii, mai ales dacă sunt mai nou veniți în Belgia), dar asta este realitatea mea. Pentru mine este o bucățică din « acasă ». Nu am avut niciodată senzația de grup, de liste… pentru mine înseamnă mai mult, suflet și comunitate. Am mai declarat cu ani în urmă că, în mod inedit, RomBel a contribuit la buna mea integrare în Belgia. Nu doar prin resursa de informație extraordinar de valoroasă pe care a reprezentat-o dintotdeauna (iar în urma cu 10-15 ani era și singura sursa publică credibilă), cât prin faptul că eu, simțindu-mă bine în limba mea, între oamenii cu care mă asemănam, am reușit să merg mai departe. Înseamnă prietenii « de-o viață », multă muncă voluntară. În mod concret, pentru mine înseamnă și faptul că las în urma mea doua ediții (tipărite și online) din « Ghidul Românului în Belgia », al cărui coautor sunt.

Vic Neagu: «Acasa» înseamnă şi pentru mine. Anul acesta împlinesc 17 ani ca voluntar RomBel şi sunt mândră că fac parte din această comunitate puternică, generoasă, minunată! Sunt 17 ani de muncă şi pasiune alături de o echipa minunată… de o lume întreagă cu bune, cu rele, cu greutăţi, cu bucurii împărtăşite împreună, atăt de departe de ţara sufletului meu, dar atât de aproape!

NB : RomBel a crescut, s-a maturizat sub ochii dumneavoastră. Cum vedeţi această evoluţie?

CS: Firească. De la grupul yahoo de discuții din 2002, la construirea în 2003 a platformei www.rombel.com care avea și un forum de discuții, la înființarea Asociației non profit « RomBel – Communauté Roumaine en Belgique » în 2014 și până la câștigarea unui premiu European Citizen Action Service (ECAS) în 2020. Numărăm în prezent peste 45.000 membri pe grupul « RomBel » Facebook, la care se adaugă și alte grupuri mai mici, specifice unor arii de interes: servicii, medical, joburi, consultanță juridică și fiscală. În anul 2020, am împlinit 18 ani de activitate și rămânem în slujba comunității românești: acțiuni caritabile și de ajutorare (ultima colectă mare de fonduri a fost în perioada de criză coronavirus 2020 – fonduri trimise Asociației partenere « Zi de Bine » din România), fondarea primului Turneu de fotbal al Românilor din Diaspora (2006), prima transmisiune LIVE din diaspora de la biserica românească Sfântul Nicolae, « Dialogurile RomBel » inițiate în 2014 și care s-au mutat în 2020 în sfera online, « Ghidul Românului în Belgia » – 2 ediții tipărite și online, 2009 și 2013, Rombel JOBS Day – 2 ediții fizice în 2019 plus una online. Pe lângă activitatea de facilitare a integrării românilor în Belgia, am ținut întotdeauna legătura cu România și am organizat campanii de ajutorare pentru victimele inundațiilor și Colectiv, cazuri medicale grave, precum și foarte multe repatrieri. În 2016 a fost lansat, cu sprijinul DRP, site-ul « Reîntoarcerea acasă » dedicat reintegrării expatriaților români ce doresc să se reîntoarcă în România; pe baza experienței „Ghidului Românului în Belgia” a luat naștere „Ghidul de reintegrare în România ». Între 2017 – 2020 – partener în programul DIASPORA START-UP prin proiectul « Antreprenor Acasă » ( https://antreprenoracasa.inceptus.ro/) care a ajutat la repatrierea cu succes a 55 de antreprenori români din Diaspora către România. Aceste actvități au beneficiat de munca și dăruirea colegei noastre, Daria Pîrvu. În anul 2020 am marcat o altă premieră în diaspora românească prin iniţierea unor dialoguri deschise cu Ambasada României în Regatul Belgiei și Secția consulară Bruxelles – « Ora de consultanță consulară ».Mai multe detalii despre ROMBEL găsiți aici: http://www.rombel.com/ RomBel este și va rămâne despre oameni, despre construirea comunității.

VN: Da, am ”crescut” împreună, de fapt, de la un grup Yahoo, la un forum, ca apoi sa trecem la un grup pe Facebook. Suntem cea mai mare comunitate virtuală în acest spaţiu, al românilor din Belgia, şi ne-am adaptat cerinţelor din social-media. Pe facebook a apărut necesitatea creării mai multor grupuri tematice: avem Rombel medical, Rombel jobs, Rombel servicii, Rombel juridico-fiscal, Rombel cultural; fiecare din aceste grupuri se ”maturizează” diferit, în funcţie de intervenţia fiecăruia, de necesităţi, şi fiecare din noi, administrator, moderator sau membru al grupului contribuim cu informaţii sau acţionăm în urma unui apel, în funcţie de situaţie: fiecare participare este o valoare adaugată. Suntem o parte de suflet românesc, suntem parte din România, chiar.

NB: Care sunt principiile care v-au ghidat în activitatea caritabilă de-a lungul anilor?

VN: Înainte de toate, mă afecteaza suferinţa oamenilor şi nu pot sta cu mâinile încrucisşte doar privind la nevoile lor. Mă implic, caut soluţii, fac apeluri, mişc lucrurile din loc şi împreună cu RomBel, aşa cum am spus-o de multe ori, rezolvăm anumite situaţii: ajutor pentru familii sărace din România sau Belgia, pentru bolnavi veniţi la tratament în Belgia, pentru oameni care locuiesc pe stradă, repatrieri şi multe alte situaţii … Împreuna suntem puternici, am spus mereu asta! Şi tot împreunăa putem face imposibilul, sau aproape imposibilul. Îmi place ceea ce fac! Iubesc oamenii, iubesc românii, iubesc această comunitate şi îmi aduc umila contribuţie atât cât îmi stă în putere. Voluntariatul este o hrană pentru suflet.. nu sunt singură, suntem o echipă şi împreună putem face multe şi suntem oameni înainte de toate.
Activitatea caritabilă te face să trăieşti şi pentru cei din jur, nu doar pentru tine sau familia ta.
Te face să te simţi Om, înainte de toate.

NB: De-a lungul timpului RomBel a organizat mai multe actităţi de promovare a culturii române. A invitat scriitori, jurnalişti pentru dezbateri şi lansări de carte la Dialogurile RomBel. Odată cu venirea pandemiei, acestea s-au mutat în mediul online. Vorbiţi-ne puţin despre activităţile acestea organizate de-a lungul timpului. Cum au început ? Care a fost obiectivul lor ?

VN : Foarte adevărat, cred că activitatea noastră de promovare a culturii române, şi nu numai, a fost mai vizibilă cu începerea ”Dialogurilor Rombel ” şi a colaborării noastre strânse cu EuropaNova. După venirea pandemiei, viaţa culturală a încremenit pentru o perioadă, am parcurs poate jumătate de an cu teatrele, instituţiile culturale închise şi această situaţie ne-a obligat cumva să imaginăm noi forme de relaţionare. Cred că această perioadă ne-a permis să ne ”strângem” mai aproape unii de alţii, ne-a dat posibilitatea de a fi împreună, la distanţe mari, dar totuşi atât de mici, ne-a ajutat să umplem golurile din real cu informaţie … şi ceea ce este mai important ne-am redefinit rolul nostru de platformă virtuală in comunitatea românească de aici, din Belgia: am mutat dialogurile noastre în on-line. Temele au fost/sunt diverse (nu doar din sfera culturală): dialog juridico-fiscal, expoziţie virtuală, lansare de carte, târg de muncă, sesiune de informare, selecţionare şi recrutare a personalului de muncă; despre şcoala românească în Belgia, oameni şi cultură, ce înseamnă păstrarea tradiţiilor şi a spiritului românesc, dialog despre integrare, dialoguri cu psihoterapeuţi şi coachi, de ce au nevoie românii din Belgia în afara de lucru şi pâine pe masă, de ce le este cel mai dor românilor ? 💙Ce înseamnă să-i educăm pe copiii de astăzi, ora de consultanţă consulară în colaborare cu Secţia Consulară a Ambasadei României la Bruxelles şi multe alte dialoguri de suflet.

NB : Vic Neagu, de unde a apărut dorinţa de a crea o secţiune RomBel Cultural ? Ce vizaţi prin desfăşurarea acestui proiect ?

VN : « Rombel Cultural » este primul grup cultural online al comunităţii românilor din Belgia care a apărut în urma unei reale necesitaăţi şi a mai multor discuţii de echipă pe care le-am avut de-a lungul timpului. El a fost lansat în 20 mai 2020 şi, aşa cum spune prezentarea grupului, principalele subiecte pe care le propunem sunt: dezbaterile literare, interviurile şi reportajele, vernisajele virtuale şi nu numai, festivalurile de literatură, concertele sau târgurile internaţionale de carte, apariţiile editoriale şi multe altele.
Ne dorim prin acest grup:
-să construim o comunitate prin parteneriate cu instituții de cultură cu artiştii români de pretutindeni;
-sa adunăm laolaltă evenimente, oameni, locuri şi idei;
-sa promovăm împreună capitalul cultural al comunităţii românilor din Belgia.
Este un proiect de suflet.

NB : Sunteţi o organizaţie ce presupune muncă voluntară. Cum vă gestionaţi timpul – şi aşa puţin – pe care îl aveţi pentru a putea ţine în viaţă acest proiect uriaş care este RomBel?

CS: Doar print-un act de voință uriaș. Partea buna este că discutăm în echipă proiectele și ne ajutăm între noi. Partea și mai bună este că oamenii se ajută între ei – pe grupurile noastre sunt foarte multe întrebări și cea mai mare bucurie este când oamenii își pasează unul altuia informații utile, experiențe personale, avertismente să nu cadă în diferie capcane. Cred că ceea ce ne lipsește tuturor este timpul fizic petrecut împreună, organizarea de activități în jurul cărora să ne reunim. Când ne cunoaștem față în față, comunicarea este mai ușoară, iar faptele bune aduc întotdeauna o mare mulțumire și recunoștință în același timp. Trebuie să spun că evoluţia nu ar fi fost posibilă fără munca plină de dăruire a echipei, administratori, moderatori şi consilieri. Este o adevărată investiţie, o mină de aur, care merită apreciată! Este vorba despre timp alocat, promptitudine, informaţii precise, bazate pe surse oficiale …într-un cuvânt, pasiunea echipei. De ani de zile aceşti oameni minunaţi oferă, voluntar, informaţii foarte preţioase, care nu s-ar putea regăsi altfel sau care ar costa mulţi bani. FELICITĂRI și multumiri echipei! FELICITĂRI și mulțumiri tuturor membrilor comunității care aduc răspunsuri la întrebări, împărtășesc experiențe personale, într-un spirit de ajutor reciproc.

VN: Totul vine din pasiune şi din dragostea faţă de România, de români. Ceea ce este important este să găsim un echilibru între viaţa privata şi ”cea” de pe RomBel, să spun aşa. Nu e uşor pentru că foarte multe activităţi organizate de noi au loc la sfârşitul săptămânii .. însă incercăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru o mai bună gestionare. Nu este un secret, ne-ar plăcea ca echipa noastra de voluntari să se ma-ărească. Avem nevoie mereu de idei noi, de oameni noi.

NB: Credeţi că promovarea culturii ajută românii din diaspora să rămână parte din România?

VN: Cu siguranţă. Cred în primul rând că este foarte important să transmitem copilaşilor noştri limba, cultura şi civilizaţia românească, să-i învăţăm dulcele grai românesc şi tot ceea ce ţine de obiceiurile şi tradiţiile noastre, de ţara noastră. Am această convingere. Şi mai cred că fiecare asociaţie românească din Belgia îşi aduce o contribuţie importantă la. Slavă Domnului că există atâtea!

CS : Eu rămân convinsă că educația în primul rând ne poate ridica ; de aceea este bine să rămânem deschiși la a fi educabili, receptivi, adaptabili, rezilienți. Cultura este forma libera de comunicare, neconstransă de granițe, răspunde dorinței și nevoii de libertate. Pe de o parte, adună ceea ce avem noi specific și reprezentativ, de la literatura cultă și tradițiile populare transmise chiar sub forma orală, dar ne deschide și o poartă de comunicare cu alte națiuni, pentru a le decoperi. Cred că, în general, lucrurile care ne aseamănă sunt mai numeroase decât cele care ne despart. Iar arta, cultura sunt un limbaj universal. Școlile de weekend în limba română, lansările de carte ale autorilor români din Belgia, dialogurile și activitățile culturale, colaborările cu alte asociații … toate acestea ajută.

NB : Ce proiecte culturale de viitor aveţi ?

VN : Cred că proiectele noastre culturale au fost şi rămân aceleaşi: sprijinim cultura scrisă, promovăm artisşi, scriitori, poeţi, pictori etc. din comunitatea românească din Belgia şi nu numai.
Acesta este misiunea noastră.

CS : În parteneriat cu alte asociații și persoane individuale am participat la activități dedicate Zilei Portului Tradițional, Ziua Iei, încondeierea ouălor, Ziua Națională a României, lansări de carte ale scriitorilor români din Belgia și România, îndeosebi cu Asociația EuropaNova. Am inițiat un parteneriat de lungă durată cu « Șezătoarea Dor Călător din Belgia » cu care am încondeiat ouă, am confecționat mărțișoare și sprijinim persoanele care doresc să învețe să-și coase propria ie. Cu ADR Vlaanderen vzw și ArtRO FV am organizat proiectul cultutal « Oneindige Zul – Coloana infinitului de Constantin Brâncuși » care a avut mai multe prezentări, dar și o parte practică, o expoziție cu lucrările realizate de participanții la proiect. În 2021 am sprijinit proiectul Bibliotecilor Boekelberg, Sint-Agatha-Berchem și Jette în evenimentul “Book Voyage”, povești de emigrație în diferte limbi, inclusiv română. Dorim să continuăm aceste colaborări și să inițiem noi parteneriate cu Institutul Cultural Român din Bruxelles, Asociația Vatra Limburg vzw și Asociația ADR Vlaanderen (cu care deja am stabilit de ceva vreme primele contacte). În aprilie 2022 va avea loc a 16-a ediție a renumitului Balkan Trafik Festival și noi suntem parteneri.

NB : O altă secţiune a RomBel este cea dedicata integrării românilor. Cui se adresează aceasta?

CS: Nouă tuturor, celor care îndrăznesc din prima și celor care sunt mai șovăielnici. Consider că în general trebuie să ne ferim de a pune etichete simpliste, de a judeca și de a cădea în extreme. Patriotismul este un sentiment de apartenenţă, de mândrie, dragoste, devotament pentru ţară, popor… Nu se reduce la a flutura steagul la ocazii speciale şi nici nu cred că pentru a fi patriot trebuie neapărat să locuieşti în România – pentru că sufletul nu poate fi îngrădit de graniţe. Nu poți trăi tot timpul în nostalgie, pentru că atunci ești tributar doar trecutului. Trebuie fructificat momentul prezent. Eu zic așa : fac tot ceea ce pot eu mai bine, acum, cu ceea ce am la dispoziție. Ca imigrant, esențială este dorința de a te adapta și a te integra. Dacă rămâi închis în pătrățica ta, ca individ sau ca nație, nu evoluezi. Când te muți dintr-un oraș în altul, chiar și în propria ta țară, îți e greu. Schimbi nu doar ceva « mare » (jobul, familia), dar și lucrurile mici: mobilele, salteaua pe care dormi, obiceiurile dimineața, magazinul de la colțul străzii, etc., dar măcar tu și ceilați vorbiți aceeași limbă, în aceeași țară. Știi cumva la ce să te aștepți. Când schimbi țara, poate ai norocul să ai deja o parte a familiei sau niște prieteni acolo, dar la fel de bine te poți regăsi și singur. Inițial, te poți simți pierdut, neînțeles, poate chiar respins. Dezrădăcinat și fără repere. Și suferi. Instinctiv ai tinde să stai doar printre « ai tăi », însă dacă zăboveșți prea mult în coconul de siguranță și securitate, pierzi și te îndepărtezi tot mai mult de tot ce este în afara lui. Afară, te așteaptă o lume nouă de descoperit! Psihologii spun: « Niciodată să nu lași o criză să se piardă! » Durează până te obișnuiesti cu oamenii, cu obiceiurile lor, cu ritmul viețîi. E nevoie de multă deschidere și dorință/ capacitate de adaptare. Înveți atât de multe lucruri despre tine, în primul rând. Adaptarea începe în momentul în care începi să le vorbeșți limba/limbile, chiar dacă « stricat » la început. Aici ești apreciat prin ceea ce știi să faci, așa că, dacă ai ocazia să demonstrezi ceea ce știi și mai vrei și să înveți, ai mai multe șanse de integrare. Când vii în Belgia, aduci cu tine un anumit bagaj emoțional, dar e important să lași loc liber pentru noi experiențe. Să vrei să te integrezi în noul loc, să cunoșți legile, să înveți limba, să te debarasezi de prejudecăți, de « nu se poate », să nu rămâi izolat, să te respecți pe tine și pe ceilalți. Cred că fară o deschidere în fața noului, nu reziști pe termen lung, acumulezi doar frustrări, care apoi vor răbufni. Să vrei să munceșți, să știi că nimic nu ți se cuvine de la sine, să te educi, să înveți continuu, să fii recunoscător pentru fiecare pas înainte și pentru fiecare victorie. Să vrei să-l cunoșți pe « celălalt », să-i acorzi încredere. Informează-te, informează-te ! Românii sunt numeroși acum în Belgia (peste 100 000), imaginea noastră depinde și de grup, de comunitate, dar și mai mult de fiecare dintre noi în parte. Fii serios, fii responsabil !
Provocarea nu este doar « Belgia, belgieni » ci multitudinea de culturi care te înconjoară. Bruxelles este melting-pot-ul diverselor culturi internaționale. Și stiu că poți reuși! Cu condiția să fii deschis, să încerci să te adaptezi și să nu aștepți că oamenii să se comporte așa cum erai obișnuit. Vei întâlni multe culturi, multe moduri diferite de a privi lucrurile și dacă îi accepți pe ceilalți așa cum sunt, cu siguranță te vei putea integra ușor.
În prezent lucrurile sunt mult mai simple pentru românii care se stabilesc în Belgia decât erau înainte de 2007. Există și mai multe oportunități : cursurile de seară – de limbă sau de calificare profesională, cursurile de integrare civică. Îmi place latura mai practică a învățământului belgian, organizarea orelor de natație, a excursiilor, a vizitelor la ferme.
La RomBel, promovăm cursurile de integrare socială – avem profesori români implicați, iar în proiectul de mai mare anvergură “Rombel Jobs Day” am invitat reprezentanți ai instituțiilor belgiene care facilitează găsirea de muncă, precum și cursuri de integrare – VDAB, Actiris, Agentschap Integratie en Inburgering – BON.
Aportul adus la viața românilor din Belgia și la integrarea expatriaților români, precum și valoarea adăugată a asociației RomBel pe plan european, ne-au adus în 2020 recunoașterea internațională prin intrarea pe lista scurtă a 10 asociații europene – fiind singura asociație românească de pe aceasta listă din Diaspora europeană – și câștigarea premiului European Citizen Action Service (ECAS) la categoria „Practici care vizează îmbunătățirea incluziunii sociale și culturale a cetățenilor mobili ai UE”.

VN: Aceasta este principala activitate pe care o facem de 20 de ani de când există RomBel şi se adresează în primul rand noilor veniţi în comunitatea noastră din Belgia, şi în egală masură celor mai ”vechi” care, poate, la un moment dat, se află la vreme de răscruce în viaţa lor profesională sau privată şi doresc să îşi reseteze cunoştiţele, aptitudinile, competenţele, etc. Pe lângă grupul principal Rombel, avem 2 grupuri tematice care ne ajută în această activitate: grupul RomBel juridico-fiscal şi grupul RomBel Jobs. Suntem susţinuţi de avocaţi, traducători, interpreţi, mediatori, notari, contabili, fiscalişti, coachi; cu ajutorul acestora reuşim să ”desluşim ” situaţii particulare în care se găsesc mulţi români.
Cel de-al doilea grup, RomBel Jobs a luat fiinţă din dorinţa de a încerca să găsim un echilibru între cele două mari aspecte întâlnite în grupul RomBel, chiar de la începuturile sale: oferta şi cererea de muncă. Din aceeaşi necesitate a apărut şi proiectul nostru Rombel Jobs Day care s-a dovedit a fi un real succes şi care, mie îmi este foarte aproape de suflet. Fiecare ediţie a inclus ateliere şi întâlniri cu specialişti în domeniul plasării, recrutării şi selectării personalului de muncă, agenţi interim români şi belgieni, angajatori, coachi, avocaţi, psihologi, invitaţi de seamă. Am avut feedback-uri extrem de pozitive în urma acestor sesiuni de informare, ele fiind o ocazie perfectă de a stabili conexiuni profesionale şi de a discuta despre potenţiale oportunităţi în acest domeniu.

NB: Cum puteţi descrie comunitatea românească din Belgia? Care sunt nevoile sale?

CS: În continuă mișcare, dinamică. Uneori prea împărțită, alteori solidară. Nevoile individuale le-aș vedea în ordine : găsirea unui loc de muncă, accesul la învățarea limbii/ limbilor naționale, accesul la sistemul medical și de învățământ. Sunt convinsă că pentru părinții români prioritatea rămân copiii și educația lor. Alte nevoi colective: să ne facem auziți, văzuți, apreciați de către țara gazdă dar și de celelalte nații, să ne integram în acest mediul intercultural, divers… fără a ne lăsa asimilați, dizolvați într-o mare masă amorfă. Și asta putem face prin ducerea mai departe a tradițiilor, prin popularizarea lor în rândul străinilor și sigur, sigur prin sprijinirea educației și a culturii.
Și să nu mai așteptăm ca alții să facă, de exemplu instituțiile statului român, ori profesorul la şcoală, ori vecinul … noi să facem.

VN: O adevărată forţă când este vorba de acţiuni sociale şi umanitare.
Nevoile comunităţii noastre sunt mult mai mari şsi mult mai multe decât ne putem imagina. Şi aici este o întreagă ”istorie” , pentru că diaspora româneasă dă cumva impresia că totul este perfect aici, în străinătate, mai ales când vorbim de partea materială.
Acesta este şi motivul pentru care a apărut şi asociaţia C.A.S.A-Centrul de Acţiune Socială « Anastasia» Bruxelles ( Centre d’Action Sociale « Anastasia» ), al cărei preşedinte sunt de puţin timp. Acesta este motivul pentru care multe alte asociaţii româneşti din Belgia desfăşoară multe campanii umanitare. Chapeau tuturor!

NB: Cum v-aţi dori să evolueze RomBel ? Ce aţi vrea să implemetaţi? Ce ameliorări aţi aduce ?

CS : Cred că e momentul să ne oprim puțin, să ne redescoperim, să citim, să învățăm și să ne cultivăm pasiunile pe care le-am pus înainte (puțin mai mult) pe hold. Sper să rămânem tot oameni, sau mai bine să devenim și mai „oameni’’ decât eram. Pe drumul acesta din afară – înăuntru, vom avea grijă de noi dinăuntru spre în afară.Două cuvinte definesc RomBel dintotdeauna și mai cu seamă în această perioadă: solidaritate și responsabilitate. Este o mare familie.Pentru mine diaspora românească în Belgia este evident o părticică de suflet românesc, din acel atât de intim « acasă ». Pe termen scurt şi la modul concret, provocarea este chiar asigurarea zilei de mâine… în fiecare zi. Pe termen lung este rezolvarea unei dileme mai vechi: material/ sufletesc : ce mănânc / cu ce-mi bucur, alin sufletul? În general, cred că românii sunt “lipiţi” de locurile natale, cărora le duc dorul oriunde s-ar preumbla prin lume. Cel mai mult aș dori să fim mai uniţi, mai solidari unii cu alții. Să nu ne mai uităm urât sau cu jind în curtea vecinului. În prezent, în Belgia, sunt mult mai mulți romani decât acum 10 sau 20 de ani, e normal astfel că și numărul asociațiilor a crescut. Cred că există loc sub soare pentru fiecare, iar RomBel chiar a făcut o invitație publică către asociațiile românești spre colaborare, să vină să-și prezinte activitățile în cadrul „Dialogurilor RomBel”.Îi invităm pe toți cei care au idei creative, idei de schimbare, să ni se alăture. Noi ne străduim să propunem multe activități, dar cel mai important rămâne faptul că un om, orice om, se schimbă doar dacă vrea.
Fragment din prefața ghidului din 2013 : « Deşi vremurile (şi noi odată cu ele) se schimbă, unii pleacă, alţii vin, o parte din cei vechi s-au mai tras pe la casa lor, având priorităţi noi şi timp tot mai putin, în timp ce alţii bat la uşă disperaţi să găsească o slujbă în El-dorado Belgia, cred şi sper că […] fiecare să găsească pe Rombel un loc primitor, în care să se exprime liber, să-şi găsească prieteni noi şi răspuns la întrebări, să mai afle ce şi cum mai e prin Belgia şi să putem sta la taclale şi să ieşim la o bere din când în când. Planuri şi idei noi vom avea cu siguranţă, cred că s-au întâmplat lucruri frumoase […]pe Rombel în aceşti ani şi merită, cu ajutorul vostru, să-l ducem mai departe, este poate singurul loc românesc din Belgia unde nu plouă jumătate de an şi e vizitabil 24h/24 de oriunde de pe Glob. »

VN : Fără doar şi poate avem nevoie de obţinerea de finanţări care să ofere posibilitatea românilor din această comunitate să participe la activităţi socio-culturale în mod gratuit.
Ne-am dori, de asemenea, ca ”Ghidul românului în Belgia ” să aibă o versiune electronică uşor de actualizat/gestionat, acest proiect fiind mereu de actualitate.
Multe lucruri ar mai putea fi făcute… şi asta se poate citi în fiecare zi pe grupurile noastre. Suntem o comunitate cu multe idei, ne aflăm în continuă mişcare cu bune şi cu rele şi avem un suflet ce aparţine României!
Orice ar fi, mergem cu capul sus şi încrezători că ţara noastră va fi bine!

NB: Vă mulţumesc, Carmen şi Vic, pentru informaţiile oferite nouă, celor de la Timpul, dar şi tuturor românilor din Belgia care îşi caută drumul aici, în ţara lor de adopţie. Mult succes în continuare!

VN: Multumesc, Nicoleta, pentru aceasta oportunitate!
Multumesc pentru tot ceea ce faceţi pentru această comunitate!