Abia atunci…
autor – Sanja Tiberian
S-a luminat de licurici grădina
Şi florile din iarbă s-au aprins,
Din cerul tot, se prăbuşea lumina,
Când au venit, Iisuse, şi Te-au prins.
S-a-ntins tăcerea, s-a făcut mai mare,
Năuca Lună a căzut de sus;
S-a risipit în cioburi pe cărare,
Când au venit, Iisuse, şi Te-au dus.
Ca pe-un tâlhar au vrut să Te lovească,
Ca pe-un tâlhar, cu funii Te-au legat,
Te-au dezbrăcat de slava Ta cerească,
Când Te-au hulit şi-apoi, Te-au renegat.
Am fost şi eu acolo, în grădină,
Cu Petru-odată am fugit şi eu,
Ştiam că eşti Mesia ce-o să vină,
Ştiam că Tu eşti Fiu de Dumnezeu.
Credeam că toate-n lume Ţi-s supuse,
Dar viaţa mea a cântărit mai mult
Şi m-am ascuns să nu mă vezi, Isuse,
Şi m-am ascuns, să nu Te mai ascult.
S-a luminat de licurici grădina,
Şi-n mii de lumânări pe fruntea Ta
Se unduia şi pâlpâia lumina,
Când Te-au ucis, apoi, pe Golgota.
Când inima în cioburi mi-a fost spartă,
Şi n-am putut în faţă să mai ies,
Te-am auzit strigând la ceruri: „Iartă!”
Şi-abia atuncea, Doamne, am înţeles…
Versuri premiate cu Trofeul „Lumină și Culoare”, ediția a II-a
sursă foto: Drumul Crucii, autor Denis Suliman, clasa I-a, Colegiul Pedagogic Constanța, Premiul I „Lumină și Culoare”, ediția a II-a; prof. îndrumător – Gabriela Cerasela Gheorghe Bechețeanu
Imaginea și datele personale ale minorului au fost publicate cu acordul tutorilor săi legali.
Răspunsuri