Lena Chilari: „îndrăznesc să scriu acest poem după un an și ceva”

îndrăznesc să scriu acest poem după un an și ceva de când nu l-am mai văzut pe grișa
o îmbrățișare strânsă și voită este tot ce mi-am dorit de la oricine care nu e el
mărturisesc că mi-a făcut duminicile mai puțin singure și în același timp mult mai singure
nu e dorul ce mă mistuie nu există
nu e dorința sexuală adormită
nu e nimic ce să mă facă să vreau să nu continui o duminică tristă pe care o pot duce și singură
nu trebuie să mă privească ca să știu în adâncul meu că se simte mizerabil în brațele mele sau fără
până la urmă este despre o cale nebătătorită
despre o fericire redusă în care nu depind de cealaltă persoană
în primul volum am vrut neapărat să cresc mare
acum nu vreau decât să am un pic de răbdare
Răspunsuri