Scepticismul climatic. Dreptul omului la un mediu sănătos.
I Poluarea- cel mai discutat dar și cel mai desconsiderat subiect
A avea un mediu sănătos și curat este fundamental pentru viața umană. Or, observăm în mod constant daune tot mai grave asupra mediului, adesea strâns legate de lipsa de respect ale drepturile omului. Ce impact au toate acestea asupra vieții noastre de zi cu zi? Protejarea mediului înseamnă garantul supraviețuirii viitorului omenirii. Într-adevăr, el este sursa noastră de hrană și de apă potabilă. Aerul este sursa noastră de oxigen. Clima ne asigură supraviețuirea, iar biodiversitatea este un potențial rezervor de medicamente. Poluanți de toate felurile contaminează apa, aerul și pământul, punând în pericol viața umană și ecosistemele. În plus, acestea sunt adesea surse de conflicte între populație și industrie.
Ipoteza responsabilității umane pentru clima Pământului este prezentată de IPCC (Grupul Interguvernamental Privind Schimbările Climatice) în rapoartele sale succesive. Cu toate acestea, controversele privind încălzirea globală persistă peste tot. Fără îndoială, însă, este imposibil să contrazici existența unor grave probleme de mediu care ar necesita o atenție sporită din partea cetățenilor și, prin urmare, promovarea organizațiilor care se ocupă de aceste probleme.
II Respectul mediului- între ficțiune și realitate
În domeniul drepturilor omului, niciun tratat obligatoriu al ONU nu prevede drepturi specifice care vizează un mediu sănătos. Totuși, observăm, în interpretarea drepturilor omului existente, elemente de protecție care pot conține anumite cerințe în ceea ce privește condițiile de mediu. Carta Africană a Drepturilor Omului și a Popoarelor din 1981 garantează popoarelor dreptul la „un mediu în general satisfăcător, propice dezvoltării lor” (Art. 24), iar Art. 11 din Protocolul adițional la Convenția Americană a Drepturilor Omului (sau Protocolul din San Salvador) asigură dreptul la un mediu sănătos.
Deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu conține nicio garanție privind protecția mediului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat o jurisprudență bogată în această privință. Aceasta arată că poluarea mediului poate afecta bunăstarea persoanelor și astfel poate încălca anumite drepturi garantate de CEDO. De exemplu, în cazul López-Ostra v Spania, Curtea a decis că sunetele și mirosurile unei stații de tratare a apelor uzate ar putea afecta bunăstarea unei persoane și dreptul la respect pentru locuința sa. Într-o anumită măsură, aceasta reprezintă o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie, prevăzut la articolul 8 CEDO.
În întreaga lume, mii de substanțe chimice prezintă un risc pentru oameni și ecosisteme. Oamenii din țările în curs de dezvoltare sunt deosebit de vulnerabili, deoarece sunt, în general, slab informați. Oamenii nu dispun de multe mijloace pentru a se proteja, iar vocea lor nu este auzită în timpul dezbaterilor politice. Mijloacele de trai ale comunităților și bunăstarea țărilor depind, în mod crucial, de dezvoltarea economică al sectorului primar. Cu toate acestea, el este adesea o sursă de poluare extraordinar de nocivă a mediului. Această poluare afectează în special persoanele defavorizate. Oamenii sunt victimele acestor poluanți pe mai multe fronturi: daune directe asupra sănătății și anume cancerul, afectarea neurologică și alte afecțiuni, apoi contaminarea lanțului alimentar și incapacitatea ecosistemelor de a absorbi deșeurile și de a furniza necesități de bază.
Omenirea duce un „război suicid împotriva naturii care reacționează și răspunde cu uragane, incendii și secete severe în diferite părți ale lumii ”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres. Studiile se succed, iar cifrele sunt din ce în ce mai amețitoare. În raportul său privind calitatea aerului din 2017, publicat pe 11 octombrie, Agenția Europeană de Mediu a estimat că poluarea aerului a fost cauza a peste 500.000 de decese premature (înainte de 65 de ani) în Europa pe an. Nouă milioane, aceasta reprezintă unul din șase decese în lume (16%), notează studiul care, pentru a aprecia pe deplin gravitatea situației, constată că este de trei ori mai mare decât decesele combinate de SIDA, tuberculoză și malarie.
Chiar și cei mai mici copii știu că aerul este absolut esențial pentru supraviețuirea noastră. Nu putem exista mai mult de câteva minute fără să respirăm. Împreună cu oxigenul, inspirăm și particulele care se află în atmosferă, așa că, cu fiecare inhalare, servim și puțină otravă.
IV Încălzirea globală- a fi sau a părea?
În dezbaterile publice, a devenit o obișnuință să catalogăm afirmațiile de această natură drept „scepticism climatic”. Acum este necesar să ne întrebăm dacă afirmațiile acestui ordin, în care se estimează ce „știm” și ce „nimeni nu știe”, sunt cu adevărat semne de scepticism.
În 1994, Frederick Seitz, președinte al Academiei de Științe a Statelor Unite (1962-1969), a publicat articolul „Controversele privind încălzirea globală și gaura de ozon: o provocare pentru judecata științifică”, unde menționează: „Nu există dovezi științifice convingătoare că emisiile antropice de dioxid de carbon, metan sau alte gaze cu efect de seră cauzează sau pot provoca încălzirea catastrofală a atmosferei Pământului și distrugerea climatului său în viitorul previzibil”. Această declarație a fost semnată de 31 487 de colegi ai lui Seitz. Academia Națională de Științe a afirmat, în continuare, că „Acest manifest nu reflectă în niciun caz concluziile rapoartelor de expertiză ale Academiei”.
Clima se schimbă cu adevărat. De la începutul secolului, temperatura medie a aerului a crescut cu 0,74 grade. Istoria a cunoscut o Perioadă Caldă Medievală, când, timp de 300 de ani, în regiunile polare din Norvegia, a fost posibilă semănarea cerealelor, iar în Scoția cultivarea strugurilor. Așa vine și Mica Eră Glaciară, când în Rusia, în anii 1600, a nins în partea europeană a țării, câțiva ani consecutiv, în septembrie. Schimbările climatice s-au întâmplat, se întâmplă și vor continua. În ultimii 15.000 de ani, planeta a cunoscut o creștere simultană a temperaturii de 10 grade, 11 grade și o răcire de 10 până la 8 grade. Deci, putem conclude sigur: o schimbare de 2/3 grade este o normalitate pentru Terra.
V Nerespectarea mediului- declanșarea unei bombe cu ceas
În pofida controverselor, „Orice persoană are dreptul la libertatea de opinie și de exprimare’’ (Art.11, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. ,, Dacă îndoiala ar fi interzisă în țara lui Descartes, am schimba regimul politic! ’’ Claude Allègre.
Pe lângă poluarea studiată de la grădiniță, există încă probleme majore care par a fi desconsiderate. Cel puțin 1.800 miliarde de deșeuri din plastic poluează oceanele. De-a lungul anilor, ele s-au aglomerat într-o masă monstruoasă, care continuă să se extindă în mijlocul Pacificului. Un studiu publicat pe 22 martie 2018 arată că acest continent plutitor este răspândit pe o suprafață echivalentă cu de trei ori cea a Franței.
Mai mult decât atât, actualmente, pandemia pare să afecteze mai pronunțat zonele mai poluate: ,,Pacienții care s-au molipsit de coronavirus, in zonele care aveau niveluri ridicate de poluare a aerului, înainte de pandemie, au mai puține șanse de vindecare decât pacienții din părți mai curate ale țării’’, Lisa Friedman, The New York Times
Prin urmare, în perioade de criză, când toate sferele economice eșuează, observăm importanța și forța incomparabilă a naturii. Nefiind capabil să creeze vreo moluscă, omul distruge capodopera supremă a lui Dumnezeu, fără să-și dea seama că și el va cădea în această capcană, din care va fi imposibil să se salveze. Amintiți-vă că natura poate exista perfect fără noi, dar vice-versa este imposibilă. Este necesar să se schimbe radical mentalitatea populației cu privire la măsurile care ar putea fi luate pentru a îmbunătăți starea ecologică a mediului și pentru a putea transmite Pământul și toate minunile sale generațiilor viitoare. Natura este o sursă de descoperiri viitoare și unica soluție a tuturor problemelor noastre. Ar fi sinucigaș să distrugem totul, în loc să ne bucurăm din plin de beneficiile mediului înconjurător.
Răspunsuri