Atenție! FEM!

“FEM”

Magda Cârneci

Este pentru prima dată când o să rog pe cineva, care a citit cartea, să-și dea cu părerea. Sunt depășită de delirul metaforic constant!

După orele dedicate lecturii, eu mi-am spus oful unei prietene, cu cele mai ,,vesele” înjurături posibile, pentru că nu mi-am dat seama ce durere de cap m-a apucat. O fi din cauza ploii?!?

Pregătiți săbii și pumnale, dar am vrut să dau foc cărții spre finalul lecturii, or cititul este refugiul meu în care liniștea comprehensiunii este mai vajnică ca niciodată. Autoarea noastră a compus o scrisoare pentru viitorul ei ,,fost” iubit, în care, chipurile, încearcă să îi spună câteva povești, în genul celor ,,O mie și una de nopți”. Limbajul folosit este însă capabil să te facă să îți rezervi mai degrabă un loc printre nebunii societății, decât să îi înțelegi lumea interioară sau să vrei să o citești necontenit. Un fel de ,,am vrut cum e mai bine, dar a ieșit ca de obicei”.

Noi avem o maximă destul de potrivită pentru situația doamnei Cârneci ,,prinzi mai multe muște cu miere, decât cu oțet”. Ce-a urmărit scriitoarea cu acest eseu, doar Cel de Sus știe! Singurul moment pe care l-am apreciat a fost faptul că eu nu am simțit vreo urmă de plâns sau smiorcăială.

Simt că mi-am trecut toți neuronii printr-un blender nemilos, cu miros de oțel de la cuțite, întinși pe o felie de pâine și mâncați fără sare. Ce-o fi vrut să ne lase, care a fost sensul, de ce m-am torturat sau cui să recomand eu cartea asta?

Sunt tristă și indignată, pentru că timpul petrecut cu FEM a fost dezamăgitor, foarte dezamăgitor.

Atât pentru azi! M-a doborât cartea…