Sfintele Sărbători de Paști. Obiceiuri specifice Bisericii Ortodoxe și Catolice

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine și datează de peste 3250 de ani. Se presupune că inițial a început să fie serbat prin anul 1250 î.H și era menit să amintească momentul în care evreii au ieșit din Egipt, conduși de Moise, care primea îndrumări direct de la Dumnezeu. Dacă atunci trebuiau jertfiți miei care aveau să protejeze creștinii de ultima plagă trimisă să pedepsească încăpățânarea și nechibzuința egiptenilor, mai târziu, în Noul Testament, cel care se jertfea pentru salvarea omenirii, era însuși Iisus Hristos.

De atunci, continuăm să sărbătorim Sfintele Sărbători de Paște, amintindu-ne că Hristos ne-a iubit atât de mult, încât a venit pe pământ, ne-a învățat cum să trăim, ne-a lăsat cele mai înțelepte sfaturi și învățături, pentru ca apoi să își dea viața pentru salvarea noastră. El a murit și a înviat a treia zi, mărturisind despre puterea și iubirea infinită a lui Dumnezeu, devenind fundamentul doctrinar pentru credința creștină.

De-a lungul timpurilor, oamenii au adăugat diferite elemente acestei sărbători, în funcție de zonă, cultură, religie, formând tradiții și obiceiuri specifice.

Biserica Ortodoxă

În România, Biserica Ortodoxă se pregătește pentru această Sfântă Sărbătoare cu o perioadă de 40 de zile petrecute în post și rugăciune. În joia de dinaintea Duminicii Paștelui, numită Joia Mare, creștinii își opresc activitățile de pe câmpuri pentru a oferi mai multă atenție casei, curții și bucatelor. Paștele este motiv pentru curățenia de primăvară mai ales că acesta se sărbătorește într-o perioadă în care temperaturile se îmblânzesc, iar natura amorțită de frigurile iernii, se trezește acum la viață.

Gospodinele pregătesc în această zi pasca din brânză, dintr-un aluat împletit și ornat migălos, frământă cozonacii pe care îi umplu cu nucă sau mac, și vopsesc ouă, pe care le vor aranja într-un coș și le vor duce la biserică în Noaptea Învierii, pentru sfințire, pentru ca mai apoi să le servească la micul dejun din dimineața Duminicii Paștelui.

În Noaptea Învierii, creștinii merg la biserică, de unde vor lua lumină. Slujba ținută la biserică este deosebită de alte zile. Preotul, cu Biblia și crucea în mână, iese afară, însoțit de credincioși și împreună înconjoară biserica de trei ori. De câte ori preotul spune „Hristos a înviat!”, credincioșii trebuie să răspundă „Adevărat c-a-nviat!”.

Dimineața, în anumite zone, mămicile pregătesc un vas cu apă în care pun ouă roșii sfințite și câteva monede. Își invită copilașii să se spele cu acea apă, să frece ouăle de obrăjori și apoi să adune bănuții din apă. Se spune că apa și ouăle roșii frecate de obrăjori aduc sănătate iar bănuții noroc și prosperitate. După masa de Paște, copilașii merg prin vecini cu un coșuleț, de la care aceștia primesc ouă colorate, dulciuri și bănuți.

Biserica Catolică

În Germania, majoritatea creștinilor sunt de confesiune catolică și evanghelică, prin urmare, aici Sfintele Sărbători de Paște se sărbătoresc puțin diferit. Ca și Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică are o perioadă de 40 de zile de post înaintea Paștelui. Gospodinele din Germania pregătesc pentru masa festivă de Paște preparate din pește, miel și ouă colorate cât mai divers.

Germanii profită din plin de vremea încălzită de afară, adesea petrecând aceste zile în aer liber. Adulții ascund ouă colorate sau din ciocolată în curți sau în porțiuni de parc și îi îndeamnă pe copii să le caute. Împreună împodobesc copacii din curțile caselor unde locuiesc, cu ouă decorative, cumpărate sau confecționate manual. În unele regiuni, oamenii aruncă ouăle roșii și sfințite peste acoperișurile casei, pentru a le fi casa protejată de trăsnete.

O altă tradiție prezentă în Germania este iepurașul de Paște. Acesta aduce cadouri copiilor. Majoritatea activităților ce au legătură cu Paștele includ și prezența acestui iepuraș. De curând, acest obicei a fost împrumutat și în unele zone din România. Conform unor statistici, față de Biserica Ortodoxă, prezența creștinilor catolici germani în timpul slujbei de Paște este semnificativ mai mică, aceștia punând mai mult preț pe momentele petrecute în familie. În Germania, în perioada Paștelui, salutul cel mai popular este „Frohe Ostern!” care s-ar traduce prin „Paște Fericit!”.

Esența Paștelui

Fie că locuim în România sau în Germania, dacă ne considerăm creștini, atunci este primordial să nu uităm că printre bucate alese, iepurași și voie bună, noi de fapt sărbătorim jertfa lui Hristos, moartea și învierea Sa, precum și dragostea lui Dumnezeu pentru noi.

• Sursa fotografiilor: pinterest și pixabey