Gadgeturi în schimbul mâncării. China și politica sa de neutralizare a virusului Covid-19.

Dacă politica europeană, cu precădere cea germană, a mizat pe adaptarea stilului de viață la noile condiții impuse de răspândirea virusului Covid-19, China se poziționează la cealaltă extremă și a decis să adopte ,,dinamica zero”, strategie ce se traduce prin încercarea forțată de a anihila virusul și răspândirea lui.

Ce presupune dinamica zero Corona? Carantină totală de la identificarea primului caz, fără a mai ține cont de capacitatea de sustenabilitate a individului și a comunității prin extensie, căci nu doar purtătorul virusului este izolat, ci întregul sat sau oraș. Încă de la începutul pandemiei, China a improvizat proprii strategii de stagnare a focarelor de infecție, a creat puncte de control și și-a luat toate măsurile de precauție. Nimeni nu intra într-o altă localitate fără să i se fi măsurat temperatura corporală și fără a fi legitimat. Populația și-a dezvoltat duble strategii, iar chinezii de rând au purces în a construi adevărate fortărețe care să limiteze contactul cu exteriorul.

Evoluția virusului și strategiile de combatere a răspândirii acestuia au evoluat și căpătat diferite fațete, împingând întreg mapamondul să conceapă noi și noi măsuri de precauție ce să conveargă înspre idealul la care cu toții visăm: sfârșitul pandemiei. Germania se află în postura în care este pe punctul de a afirma că boala cauzată de infectarea cu Covid-19 devine una endemică, în vreme ce Republica Populară Chineză dorește să stârpească virusului și răspândirea sa în interiorul granițelor sale, indiferent de consecințele pe care această politică le poate avea asupra populației. Un asemenea caz poartă o dată recentă și este semnalat în Xi’an, cel mai mare oraș din provincia chineză Shaanxi. Potrivit BBC (https://www.bbc.com/news/world-asia-china-59864266), aproape 13 milioane de persoane se află izolate încă din data de 23 decembrie 2021, zi în care au fost identificate trei persoane testate pozitiv cu virusul Covid-19, dar asimptomatice. Din 3 ianuarie a.c., orașul Yuzhou intră și în radicalul lock-down, iar cei aflați în aceste două orașe se plâng de măsurile drastice care le sunt impuse. Accesul în spitale este limitat, iar câțiva dintre cei aflați în situații critice sanitare și-au vărsat năduful pe internet, semnalând modul draconic în care carantina este înțeleasă.

Alimentele au devenit mai prețioase decât gadgeturile, iar oamenii au început să le ofere la schimb, în sistem barter. Locuitorilor din Xi’an nu le este permis decât o dată la trei zile să se deplaseze pentru a face cumpărături, iar acest lucru este permis doar unui singur membru din familie. Unii dintre aceștia au mărturisit că nu au mâncat decât tăieței instant vreme de mai multe zile. Scurte video-uri postate pe internet arată cum oameni fac schimburi dintre cele mai curioase: console Nintendo în schimbul tăiețeilor, țigarete în schimbul unei verze sau detergent de vase în schimbul unor mere (https://www.news.com.au/world/coronavirus/global/starving-chinese-residents-trade-nintendo-for-noodles-in-worlds-toughest-lockdown/news-story/ac0868e644d5468497cde67c033c9b26).

În mai puțin de o lună China va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă, la Peking, iar măsurile de precauție se înscriu în aceeași direcție restrictivă. Orașul va fi complet izolat de celelalte provincii, iar oficialii comuniști vor să demonstreze lumii că virusul va fi răpus în interiorul granițelor sale. O încercare îndrăzneață, ce implică numeroase costuri umane.