Cafea politică, în compania lui George Brătulescu, cu aromă de Alianță

George este membru PLUS de câteva luni, mai exact din luna martie a anului curent. Membru activ în cumunitatea românilor din Irlanda, președintele RCI (Romanian Community of Ireland) în perioada 2016-2019, membru NCP (New Communities Partnership), a răspuns mereu pozitiv invitațiilor de a se implica în acțiunile organizate de românii care locuiesc în Irlanda. Și a acceptat și invitația mea de a servi o cafea virtuală, în plină campanie electorală.
După reprezentarea la alegerile europarlamentare, prezindențiale și locale, putem spune că rezultatele obținute de alianța USR+PLUS sunt surprinzătoare pentru un partid relativ nou format. Care considerați că este motivația românilor de a acorda votul unei coaliții nou formate?
Dragă Simona, în primul rând îți mulțumesc pentru invitația de a acorda acest interviu și mă bucur să apar în această revistă ce are o semnificație simbolică extraordinară. De altfel, salut apariția și frecvența gazetei ca ediție de sine stătătoare, în Irlanda, și îi urez viață lungă și bogată în conținut editorial!
Revenind la întrebarea ta, da, ai dreptate. Sunt 2 partide noi, USR și PLUS, care în vara trecută au format o Alianță. De altfel, la nivel politic s-a decis deja fuziunea celor două partide, urmând ca în lunile ce vor urma să se certifice acest lucru și prin obținerea unei hotărâri judecătorești. Ambele partide își au izvoarele în acțiuni civice, amplificate de manifestații pașnice de stradă, acțiuni care au aprins scânteia și au dezmorțit niște mase critice care au spus că așa nu se mai poate. Și, drept urmare, au ales să se implice. De aici și pleiada de candidați total necunoscuți opiniei publice. Pe de o parte, populația clamează că dorește oameni noi în politică, iar atunci când aceștia apar se invocă lipsa de notorietate a acestora.

Eu cred că cele mai importante sunt criteriile pe baza cărora au fost desemnați acești oameni să candideze. E vorba de integritate, de competență și performanță profesională dovedite, de implicare civică, de meritocrație. Năzuim și credem în supremația valorilor incontestabile.
Primul test trecut de Alianță s-a petrecut anul trecut, la Alegerile Europarlamentare, când Alianța a obținut un scor foarte bun și a trimis în Parlamentul European 8 oameni foarte valoroși. Nu sunt valoroși pentru că spun eu, ci pentru că meritele lor au fost recunoscute de colegii lor de la Bruxelles, iar grupul europarlamentarilor USR PLUS reprezintă una dintre cele mai dinamice echipe din Parlamentul European. Trebuie amintit aici și faptul că unul dintre co-președinții Alianței, Dacian Cioloș, a devenit președintele unuia dintre cele mai importante grupuri parlamentare din Parlamentul Europei, Renew Europe. Pentru Alianță au urmat alegerile locale din această toamnă unde, de asemenea, USR PLUS a obținut rezultate bune. Să nu uităm că noi am militat pentru alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene în 2 tururi, ceea ce ar fi schimbat cu mult harta finală a aleșilor locali. Sper ca în viitorul apropiat să se schimbe și legea asta, iar peste 4 ani să avem primari care într-adevăr să aibă un grad ridicat de reprezentativitate pentru cetățenii din urbea lor.
Mă întrebi care este motivația românilor de a acorda votul unei coaliții nou formate? Foarte bună întrebare și îți mulțumesc pentru faptul că, prin intermediul vostru, pot răspunde multor români din Irlanda care sunt indeciși și care mă întreabă „DE CE CU VOI?”. Păi, hai să vedem de ce au hotărât acești oameni să nu mai stea pe margine și să se implice, așa cum am făcut și eu în urmă cu câteva luni de zile. Deviza acestei campanii pentru Alianță este „O Românie fără hoție”. Primele 3 puncte, dintre cele 40 din programul de guvernare, sună așa: „Fără Penali în Funcții Publice”, „Fără pensii speciale”, „Să nu mori cu dreptatea în mână”. Pot părea doar lozinci de campanie, dar realitatea este că dacă s-ar rezolva doar aceste 3 puncte din program și tot ar fi cel mai mare progres din ultimii 30 de ani. Să nu mai pomenesc de transparență totală a cheltuielilor publice, siguranța pacientului și accesul garantat al acestuia la medicamente esențiale, infrastructură (vezi autostrăzi, spitale), reformarea educației, digitalizare… Eu asta îmi doresc pentru România și sunt convins că așa, ca mine, gândesc foarte mulți din țară sau din Diaspora. Nu se pune problema că te-ai realizat în străinătate și nu îți mai pasă de România. Noi, cei care am trăit o bună bucată de vreme în România, suntem produs românesc 100%. Occidentul își pune amprenta asupra evoluției noastre așa cum un bijutier transformă o rocă naturală într-o piatră prețioasă. Nu ne schimbă structura, ci ne arată lumii la adevărata valoare, ne evidențiază competențele, ne dă strălucire. Cunosc mulți români care sunt formidabili și fac performanță în Diaspora. Poate nu au planuri de revenire în Romania, dar sigur le pasă de oamenii pe care i-au lăsat acasă.
Așa cum ziarul Timpul s-a reinventat și oferă publicului conținut editorial valoros, așa îmi doresc și pentru noua clasă politică reprezentată de USR PLUS, să reinventeze modul în care se face politică în România și să ofere românilor un mediu economic, politic, social, cultural, fertil pentru dezvoltare și bunăstare.
“Fără penali în funcții publice” este una dintre campaniile USR PLUS și a fost salutată cu mult entuziasm din partea românilor, dovadă fiind că s-au strâns semnăturile necesare într-un timp scurt. Credeți că este posibil să scăpăm de reprezentanții cu dosare penale, când scena politică actuală are o majoritate de reprezentanți cu minim un dosar penal?
Aici îți voi răspunde foarte franc. Da, este posibil și sper că acest proiect va fi trecut cu celeritate prin Parlament după alegerile din 5 și 6 decembrie. Așa cum bine ai menționat „Fără penali în funcții publice” are la bază o inițiativă civică ce are drept obiectiv principal blocarea accesului cetățenilor români condamnați definitiv la funcții publice în instituțiile de stat. În acest moment o mulțime de oameni politici cu funcții importante în fruntea țării sunt puși sub acuzare pentru diverse fapte de corupție. Considerăm că este imperios necesar să se facă această curățire de oameni cu apucături penale și, dacă vrei, așa cum atunci când te muți într-o casă nouă și faci o curățenie generală, așa îmi doresc ca după aceste alegeri Alianța USR PLUS, odată ajunsă la guvernare, să înceapă și primenirea Casei Poporului. Sunt convins că se va întâmpla acest lucru și îmi doresc ca în locul penalilor să ajungă oameni integri, onești, responsabili, recomandați de performanțe profesionale, toate acestea ducând la profesionalizarea instituțiilor și creșterea nivelului de încredere al populației în autoritățile publice.
Ce ne puteți spune despre “Biroul Virtual Diaspora”, proiect lansat de europarlamentarul Dragoș Pâslaru?
Îți mulțumesc pentru întrebare și voi folosi acest prilej să explic puțin care este rolul acestui proiect. Sunt țări, sau zone, în Europa unde românii întâmpină dificultăți mari atunci când trebuie să li se respecte drepturile, în special cele legate de legislația muncii. Acest Birou Virtual Diaspora, inițiat de Europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pâslaru, este o platformă online unde românii din Diaspora pot semnala abuzuri sau încălcarea legislației muncii în țările lor de adopție și pot cere ajutorul în legătură cu situația pe care o întâmpină. Practic, în spatele acestei platforme online este o echipă de profesioniști care îți pot oferi, în mod gratuit, consiliere juridică și, după caz, te pot direcționa către instituțiile competente în rezolvarea problemei tale.

Acest Birou și-a asumat un rol foarte important, de sprijin pentru Diaspora românească din Europa, prin faptul că s-a angajat să transforme drepturile teoretice ale cetățenilor români în drepturi efective. Altfel spus, condițiile de lucru și cazare ale românilor să fie comparative cu cele ale cetățenilor statului membru UE în care locuiesc. Nu este un lucru ușor, dar USR PLUS, ca parte din familia politică Renew Europe, prin vocea lui Dragoș Pâslaru, consideră că mobilitatea forței de muncă și acordarea de drepturi egale cetățenilor, indiferent de naționalitate, reprezintă esența Uniunii Europene.
Numărul românilor din diaspora depășește 4 milioane. Foarte mulți dintre cei plecați au ales să numească “acasă” țara de reședință, unii dintre ei devenind și cetățeni ai țărilor respective. Copiii cresc cu obiceiurile țării adoptive, chiar dacă acum, împreună cu părinții, încă păstrează și datinile și obiceiurile din România. Credeți că, în timp, identitatea românească va dispărea?
Bun. Ăsta este un subiect tare sensibil, a cărui evoluție o urmăresc cu atenție și preocupare de mai mulți ani. Este sensibil și pentru noi, românii din Diaspora, care am dori să ne păstrăm nealterate tradițiile, obiceiurile, limba și valorile culturale cu care suntem înzestrați și, eventual, să le manifestam nestingheriți oricând și oriunde, dar este sensibil și pentru țările gazdă care nu își doresc enclave societale bazate doar pe apartenența etnică și culturală. Vezi tu, noi am emigrat și avem pretenția ca țara de adopție să ne accepte și să ne înțeleagă, iar noi, dacă ar fi posibil, să manifestam toleranță zero pentru valorile lor. Adesea, cum este și cazul Irlandei, „noua casă” manifestă mai multă deschidere către comunitățile de emigranți decât invers. Cred că viitorul va fi unul al multiculturalismului cu interferențe din ambele părți, care vor sfârși într-o simbioză armonioasă a bagajelor culturale cu care vin acești „copii adoptați”. Cel mai probabil, în Diaspora, identitatea românească se va îmbogăți și cu valori culturale ale comunităților cu care conviețuiesc. Important este să împrumutăm lucruri valoroase și să oferim, în schimb, esență de românism autentic.
Progrese pentru păstrarea identității se fac. Sunt pași timizi, dar sunt. Predarea limbii române în unele școli din mai multe țări ale Uniunii Europene reprezintă un pas foarte important în această direcție. Fără limba română nu poți transmite mai nimic din bogăția culturală românească. Dispare acea chimie din doina sau dorul românesc. Dacă vrei, că tot l-am omagiat de curând pe Rebreanu, nu se mai face auzit „glasul pământului”.
Pe partea de promovare tradiții, obiceiuri, port popular, cultură este nevoie de mai multă implicare din partea politicului din România. Cu foarte mici excepții, acest rol este asumat acum de ong-uri românești din Diaspora, dar vă spun, în cunoștință de cauză, că acest lucru este foarte greu de făcut și necesită resurse mari de energie, timp și bani. În general, aceste ong-uri românești se autofinanțează, dar au resurse foarte limitate. Aici se pot face multe lucruri prin intermediul Ambasadelor. În cazul nostru, Irlanda este vitregită și de faptul că nu are Institut Cultural Român și nici nu pare să îi pese cuiva de acest aspect.
Rezumând cele spuse, nu cred în desțelenirea identității din sufletul românesc, acest edificiu istoric ce a fost câștigat cu multă râvnă și a dăinuit peste atâtea veacuri, ci, mai degrabă, cred în puterea de adaptare a poporului român. Riscul apare atunci când părinții nu cultivă în familie aceste valori perene. Aici nu e descurcăreală românească, aici vorbim despre un proces continuu de conștientizare a ancorelor noastre culturale.
Fără moștenirea noastră culturală și tradițională, devenim, mai degrabă, un teren arid decât un teren fertil pentru îmbogățirea cu o nouă cultură. Nu ne ia nimeni identitatea, însă implicarea statului român prin politici sustenabile proiectate pe termen lung, privind păstrarea și propășirea valorilor neamului românesc, trebuie să reprezinte un obiectiv permanent pentru toți parlamentarii români de Diaspora
Care sunt proiectele reprezentanților USR PLUS aflați pe lista candidaților din Diaspora pentru alegerile parlamentare?
Candidații Alianței pentru Diaspora au fost desemnați în urma unui proces electoral intern, onest și transparent, în care fiecare candidat și-a prezentat un program politic cu care dorește să meargă în Parlament. Au fost prezentări de programe, au fost dezbateri prin ZOOM la nivelul întregii diaspore, unde am avut ocazia să cunoaștem potențialii parlamentari, iar la sfârșitul campaniei interne s-a votat lista de candidați. Reprezentanții filialei PLUS Diaspora 1, din care fac parte UK și Republica Irlanda, au propus de la bun început un „Pact pentru Diaspora”, lucru ce însemnă că toate ideile și proiectele bune din programele candidaților vor alcătui o agendă completă a celor care vor primi mandatul nostru să ne reprezinte în Parlament. Nu am motive să cred că acest lucru nu se va întâmpla în următorii 4 ani. Ca să mă refer la doar câteva dintre ele, aș aminti creșterea numărului de parlamentari pentru Diaspora, proporțional cu nivelul de populație înregistrată în străinătate, digitalizarea serviciilor, facilitând astfel accesul românilor la instituțiile românești, de oriunde din Diaspora, îmbunătățirea serviciilor consulare, interconectarea experților români din străinătate cu reprezentanții instituțiilor din România, acțiune ce are drept scop transferul de expertiză și know how dinspre societăți dezvoltate spre România, implementarea votului prin corespondență, susținerea și extinderea în continuare a cursului de limbă română în școli din Diaspora, recunoașterea studiilor din străinătate făcute de copiii din Diaspora… E greu să realizezi în doar 4 ani lucruri ce au fost ignorate foarte mulți ani. Important este că avem încredere că se va putea realiza și parlamentarii USR PLUS vor acționa în consecință.
În finalul acestui interviu vreau să îți mulțumesc pentru această discuție agreabilă și doresc să îi îndemn pe toți românii să meargă sâmbătă și duminică la vot, pentru că votul este singurul instrument democratic prin care poți influența viața comunității, dar și viitorul unor generații.
Și pentru că nimic nu e întâmplător, iar acest interviu are loc chiar de 1 Decembrie – Ziua Națională a României, le doresc tuturor românilor din lumea largă să fie sănătoși și prosperi, să sărbătorească această zi cu mândrie și să voteze pentru o viață demnă și cinstită, pe care să o poată trăi într-o Românie fără hoție, fără corupție și fără sărăcie!
La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Răspunsuri