Tort de vară(II) – Casa Joseph Zoller

Continuăm seria de torturi cu ingrediente naturale, dedicate verii. Astăzi vă aducem în atenție un preparat ce amintește de zilele calde de vară de la începutul secolului al XX-lea și de patronul edificiului, celebrul cofetar Joseph Zoller.

Abundența de fructe amintește de livada cofetarului Zoller care avea un întreg domeniu în spatele casei. Glazura amintește de micul palat de pe strada Albă, așa cum era numită în trecut strada Elena Doamna.

Ingrediente:

• ouă bio
• ciocolată
• cacao
• lapte bio
• mascarpone
• frișcă
• unt
• făină
• zahăr
• praf de copt
• zmeură
• vanilie

Blatul este umed, din vanilie, cremă de mascarpone, iar decorul este din mascarpone cu fructe pentru partea estetică și bănuțul din ciocolata JZ.

Extrem de parfumat și cu multă ciocolată, sub sigla JZ (Joseph Zoller), tortul este delicat, savuros, însiropat și cu multă frișcă

Mod de preparare

Spălăm fructele, le ștergem bine, le tăiem în bucăți potrivite.

Adăugăm ouăle, făina, sarea și uleiul. Mixăm 1-2 minute până obținem o compoziție omogenă.

Tortul este realizat de Bianca Barnea pentru Casa Joseph Zoller (proprietar doamna avocat Porosnicu Gianina Vera). Aceasta este una din rețetele preferate ale amfitrioanei Casei Zoller.

Salvând o capodoperă arhitecturală salvezi o epocă

Salvând o casă, o capodoperă arhitecturală salvezi o epocă, eternizezi o frântură de timp care ne reamintește de cele bune sau rele ale noastre, despre cum ne-am întâlnit ca oameni, etnii din diferite colțuri ale lumii sau de la noi de-acasă. Toate acestea ne definesc în prezent. Umbra trecutului inspiră măreția prezentului.

Despre ctitoria Casei Zoller, avem mărturii adunate și prezentate cu mult har literar de scriitoarea Olguța Creangă Caia, nepoată de-a marelui nostru povestitor Ion Creangă, și care a moștenit talentul acestuia de a fascina prin atmosfera pe care o evocă din perioada Lui Joseph Zoller, întărind astfel mărturiile arhivelor, dar redându-le farmecul și atmosfera lor de altădată. Cartea domniei sale „Giuvaerul șlefuit” împodobită cu desene de Violeta Zabulică Diordiev, de o calitate grafică excepțională este un omagiu adus amintirii ctitorului acestui monument arhitectural construită în stilul neoclasic francez,între 1912-1915.

Doamna Olguța Creangă-Caia este cunoscută pentru cărțile sale dedicate copiilor în mare parte. Povestiri care conțin tescuite seva și aroma vremurilor trecute, pe când eroii evocați în ele erau puși la grele încercări.
Crezul, motivația domniei sale de a scrie este redat în revista „Eminesciana” nr.2/31din 2024: „Cred că este un canon dat de diaconul Ion Creangă, din ceruri, de la Dumnezeu…”. Și astfel au apărut cărți precum „Copilăria Sfintei Paraschiva de la Iași”, „Copilăria Patriarhului Teoctist”, „Copilăria părintelui Cleopa”, „Copilăria Sfintei Teodora de la Sihla”, „Copilăria Părintelui Cleopa”, „Copilăria părintelui Paisie Olaru”, „Copilăria Sfântului Ioan Iacob Hozevitul” și „copilăria Sfântului Paisie Velicikovsky” care au fost publicate la editurile „Doxologia” și „Danaster” din Iași la care se adaugă și „Copilăria Sfântului Nectarie de la Eghina” și „Copilăria Sfântului Iosif cel Milostiv”. În articolul respectiv, doamna Olguța Creangă Caia, face și unele referiri și la „Giuverul șlefuit” unde este amintit și regretatul nostru istoric ieșean, Sorin Iftimi care a întocmit monografia istorică a casei, unde a specificat faptul că „salvarea și refacerea ei, după schițele din Arhiva Națională, s-a datorat Doamnei Avocat Gianina Poroșnicu – actual propietar. La poarta casei este un infochioșc care derulează povestea casei iar la 24 Ianuarie se cântă Hora Unirii, iar la 1 Decembrie se cântă imnul Deșteaptă-te române, de către corul Gavriil Musicescu al Filarmonicii Moldova din Iași”. În continuare este amintit faptul că obiectivul cultural acest „Giuvaer șlefuit”, este inclus în albumul „Cele mai frumoase obiective turistice ale Iașului”, la pagina 20 și că este primul obiectiv de patrimoniu privat.

În „Giuvaerul șlefuit” carte care poate fi considerată o monografie literară a Casei Zoller, ne surprinde în mod plăcut atmosfera parcă desprinsă sau continuată din „Papucii lui Mahmud” scrisă de Gala Galaction care ne introduce într-o epocă în care evreii conviețuiau în bună pace și respect cu românii și alte etnii din zona „Uliței făinii” sau „Strada Albă” și care acum se numește strada „Elena Doamnă”. Doamna Olguța Creangă Caia, dovedește o cuprinzătoare și adâncă înțelegere a credinței lui Joseph Zoller și jalonează acele puncete de legătură dintre cultul mozaic și cel creștin ortodox, din Biblie din Vechiul Testament pentru că, și acesta era un bun credincios contribuind la ridicarea sinagogii din Târgu Cucu, care fusese distrusă anterior de un incendiu. Primarii Iașului de atunci au susținut proiectul construirii fabricii pentru că, acesata avea nevoie de facilități cum ar fi: apa curentă, canalizare și starea drumului, înafară de cerințele impuse de ridicarea casei. Primul primar a fost Matei Cantacuzino, din 1912-1914 căruia i-a urmat legendarul și distinsul primar, George G. Mârzescu, care a gospodărit Iașul în condițiile dificile, de răstriște din perioada mutării capitalei la Iași. În această perioadă a fost găzduit la Casa Zoller Marchizul Belloy Hubert, care era des vizitat de Regina Maria a României. Familia Zoller era implicată în multe acte de caritate și oferea tot timpul bomboane copiilor români, evrei sau de orice altă etnie, ni se povestește în acestă carte.

Această tihnă a comuniunii dintre locuitorii Iașului, va fi după vreo douăzeci de ani, tulburată de mișcările naționaliste extremiste și antisemite. Este încă greu de înțeles, privind în urmă și cu îngrijorare înainte, cum de s-a putut ca tihna și convețuirea frumoasă dintre locuitorii Iașului să se schimbe așa, dintr-o dată, situație care l-a convins pe industriașul Joseph Zoller să părăsească țara și să se desprindă ctitoriile sale.

Surse: https://casaiosefzoller.porosnicugianina.ro, https://www.facebook.com/CasaJosephZoller (proprietar avocat Gianina-Vera Poroșnicu).