Claudiu Dumitrache: „Căutându-l pe Socrate”

Î m p l i n i t

Fost copil până mai ieri,
Mi-amintesc – visam averi.
Douăzeci – așa-m-știut,
Oamenii – ei toți se duc…
Pier dorințele și ura,
Secretele și minciuna.
Ce rămâne pentru alții,
Să se bucure toți frații,
E doar gândul cel mai bun,
Un iluminat de drum.
Țări, oceane ș-anotimpuri,
Bucurându-mă de sit-uri,
Însoțit de Mihail,
Muzică, dar și de vin,
Căutându-l pe Socrate,
Lăcrimat-am căi ferate.
Și cântând, țipând la mine,
M-am izbit sărman de Tine.
Întru basm cu Dumnezeu,
În copilărie, eu.  

Tâmplele s-au mai mărit,
Fruntea s-a mai  încrețit.
În apus și răsărit,
Împlinit cânt, împlinit.

Articole asemănătoare

Michael Jackson – Regele unei lumi fără chip

În 1992, Michael Jackson a pus degetul pe harta Europei și a ales să vină în România la cel mai mare eveniment al anului: turneul Dangerous. Într-o Românie post-revoluționară, traumatizată intern și extern de mineriade politice, la comandă, concertul din 1 octombrie 1992, de pe stadionul Lia Manoliu, a reprezentat momentul împlinirii visului de a-l avea pe cel mai mare “entertainer” din istoria muzicii pop contemporane.

Răzvan Vișan: de la Pasiune la Prestație – o călătorie spre succes

România are un potențial enorm. Dacă mă întrebați pe mine, din toate punctele de vedere: geografic, economic, social etc. Vreau să văd o Românie cu adevărat frumoasă, zonele rurale să semene cu cele din afară. De fapt, aș vrea ca în toate județele gradul de urbanizare să fie măcar la un minim de 60%. Sunt județe în care încă se menține la 30-40%. Aș vrea să rezolvăm cumva problemele migrației și cele ale bilanțului natural. Să încurajăm românii să facă mai mulți copii, să încurajăm românii din diaspora să se întoarcă acasă. Aici, ține foarte mult de factorul economic. Putem avea o Românie frumoasă, dar trebuie ca fiecare dintre noi să se implice. Cu multă muncă, perseverență și ambiție vom ajunge foarte, foarte departe.

Idolul

Când oamenii ajung să fie din nou omorâți cu cruzime este pentru că ucigașii îl resping pe Dumnezeu, deșii, uneori, Îi folosesc numele, marginal, ca pretext și momeală, în ecuațiile abjecte ale ideologiei (idolului) lor.

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *