Arta românească în Belgia?

Titlul articolului meu se termină cu semnul întrebării nu întâmplător. De la arta preistorică unde găsim o relație directă cu fecundația și unde statuetele întruchipând zeita reproducerii și a frumuseții Venus până în zilele noastre omenirea a străbătut un drum lung. Nu avem intenția de a călători prin tunelul timpului ci ne vom opri în Țările de Jos mai precis în Belgia anul 2021.

Întrebările care stau la baza incursiunii mele artistice sunt legate de migrația românilor, de felul cum fiecare artist care a ajuns pe meleagurile cenușii ale Belgiei au oglindit o realitate din viața societății. Mai departe vom căuta să aflăm ce este migrația, de ce migrează oamenii la un moment dat în viața lor și ce anume îi influențează în deciziile lor de a-și părăși cuibul din țara de origine și motivul pentru care după un timp (mai lung sau mai scurt) se hotărăsc totuși să se întoarcă înapoi acasă, în România. Asemeni multor români motivele emigrării stau parcă ‘scrise’ cu povești triste unde situația economică joacă de cele mai multe ori rolul principal.

 Arta pe care artiștii români reușesc să o facă în Regatul Belgian este strâns legată de câteva coordonate : bagajul cultural pe care artistul îl poartă cu sine și după ce emigrează, modul de viață belgian, împlinirea în viața profesională și desigur relația de familie care este suportul moral al acestuia mai ales în vremuri de început.

Rădăcinile artistului cu țara de origine sunt adânci și reflectă și statutul lui dinainte de a emigra deși sunt și cazuri când dorința de a picta vine mai târziu ca un rezultat al transformării personale induse de integrarea într-o nouă societate cu alte reguli, tradiții, valori și norme sociale.

Modul în care artistul român alege să trăiască în Belgia și integrarea socială la valorile și normele belgiene desigur că au ecou direct sau indirect în arta pe care o produce. Aici aș pomeni și de legăturile pe care artistul român le are cu autohtonii, întâmplările de viață care l-au influențat psihologic, de exemplu arta lor poate să reflecte dorul de țara, imaginea unei Românii nostalgice și prin gamele cromatice abordate artistul poate transmite un sentiment de înstrăinare sau de melancolie sau dimpotrivă o dorință de a evada dintr-un spațiu cultural în care a trăit mulți ani. Schimbarea se produce lent, integrarea într-o societate din vest este un proces de lungă durată și poate fi să nu fie perceput de artistul însuși.

  Stilul artistic este legat în mare măsură de personalitatea artistului, de formația lui în țara de origine și poate evolua în timp în funcție de formarea lui artistică ulterioară.  Lumea cosmopolită în care artiștii români trăiesc își pune amprenta și pe stilul de viață dar și pe arta acestuia. Un exemplu ar fi artiștii care au rădăcini adânci în arta populară românească și unde motivele populare sunt de fapt punctul de plecare în compozițiile lor artistice sau peisaje care pot să ia anumite forme din realitatea citadină în care artistul trăiește.  Identitatea românilor se manifestă nu numai în domeniul lingvistic dar și în cel cultural. Sunt artiști ușor de recunoscut datorită elementelor de limbaj plastic care îi individualizează. Dacă privitorul vede o imagine a picturii/sculpturii/graficii acestui artist îl poate recunoaște ușor.

Spuneam că personalitatea românilor este definită de anumite coordonate. Voi explica prin exemple această afirmație. Dar mai întâi să deschidem o mică fereastră în sufletul românilor. Artiștii sunt de obicei firi introverte.

Cum suntem noi, românii ?

Ca să putem răspunde la această întrebare voi spicui din concluziile profesorului doctor Daniel David de la Universitatea  Babeș Bolyai din Cluj.

Românii prezintă un profil psihologic defensiv adică neagă și reduc aspectele negative din realitate și în același timp amplifică aspectele pozitive. De multe ori observăm lucruri/aspecte negative din realitate dar avem tendința să le ‘estompăm’ și să le oferim altă imagine în viziunea noastră. Observ de exemplu că sunt artiști plastici care ‘idilizează’ peisajul românesc uneori sălbatic, de o frumusețe aparte dar care ascunde drame umane, uneori nevăzute decât de ochiul creatorului de artă.

O altă observație a cercetătorului Daniel David este că noi, românii, din punct de vedere cognitiv avem potențial și creativitate intelectuală ridicată comparabil cu țările democratice moderne.

Dar aspectul dominant negativ este că inteligența noastră și creativitatea nu valorifică potențialul existent în comparație cu alte țări. Competitivitatea crescută și frustrarea că nu pot obține lucrurile pe care le consideră că le merită. Românii au o motivație puternică pentru a munci și în felul acesta încearcă să scape de insucces prin afirmare pe scară socială. Alte aspecte pozitive ale românilor ar fi patriotismul și dorința de a lupta pentru țară și pace în lume. Dar neîncrederea în oameni și exagerarea pozitivismului și a negativismului dau o scădere a satisfacției în viața românilor. Am să mă opresc aici din această analiză a românilor. Voi merge mai departe prin a căuta să arăt o imagine cât de cât reală a ceea ce se întâmplă cu românii care au talente artistice și care au ambiția de a se afirma pe firmamentul culturii belgiene.

Ca și trăsătură dominantă a pictorilor români din Belgia aș sublinia că în lucrările lor se integrează culori puternice, uneori cu subiecte din natura exuberantă, formele parcă trăiesc o anume atmosferă tipică celor mai multe picturi ale artiștilor români. Artiștii români din Belgia reușesc să redea o anumită stare sufletească privitorului. Formația lor din țară, backgroundul și evoluția lor în artă este de fapt o etapă firească în care migrația și integrarea într-o mare familie culturală au avut un efect benefic în creația lor. Se mai spune că ‘romanul s-a născut poet’ aș adaugă că romanul s-a născut Pictor de suflete, de atitudini și de sentimente care pot fi regăsite în spațiul pictural sau sculptural al artiștilor româno-belgieni.

Voi da numai câteva exemple de artiști de la Europa Nova cum ar fi Doina Popescu, Anca Medrea, Anca Codrea, Radu Ștefan Poleac, Cezara  și alți artiști talentați au ca și numitor comun dragostea pentru natură, simboluri care ne amintesc de spațiul mioritic românesc. Sunt simboluri subtile cum ar fi copacul la Doina Popescu unde tonurile aurii și textura tridimensională dau o anumită atmosferă lucrărilor ei. Compozițiile dinamice, care amintesc de stilul nonconformist al expresionistilor și de colinele verzi din România îți suscită interesul și reveria. Artista Anca Medrea excelează nu numai prin vivacitatea lucrărilor sale dar și prin harul de profesoară la Europa Nova unde reușește să călătorească împreună cu elevii săi în lumea magică a artei.

Când i-am privit pentru prima dată lucrările am rămas impresionată de tehnica 3D cât și de lumea aproape incredibilă pe care compozițiile sale o pot exprima!

Voi încheia pledoaria mea pentru artă prin a invita publicul românesc și belgian și toată lumea care are nevoie de ARTĂ cu majuscule să contacteze artiștii români stabiliți în Belgia să între în dialog cu ei. Alegerea unei opere de artă nu este ușoară și desigur că fiecare colecționar de artă are istoria lui, preferințele lui în ceea ce privește achiziționarea unei lucrări. Dar să nu uităm că trăim departe de țară, că arta este de fapt o punte de legătură între oameni și în același timp o valoare care în timp se poate mări exponențial.

Artiștii sunt copiii teribili ai societății și de-a lungul timpului au existat Mecena care s-au îndrăgostit de arta acestora și au sprijinit financiar cariera artiștilor de succes. Sperăm ca în viitor când sălile de expoziție vor fi deschise publicului larg să fim cu toții alături de artiștii români!