E rece…

E rece și am rouă-n gene

Pe umeri port nisip și ploi

Amurg, tablou pe chip doar semne

Cortine peste gol de noi.

E rece și pe buze-mi strigă

Nespuse vorbe, șoapte, flori

Răscruci de suflet ca o vină

Și verdele din pomi în zori.

Mă strigă albul unui vis

Prin cântece de toamnă crudă

Cuvinte scrise pe nisip

Mă cheamă, strigă, mă inundă.

Să mă întorc să îmi fiu timp

Tăcerea unui gând în zbor

Să fie azi, să nu mai plâng

Azi chipul lunii… fără nor.

E rece și pe tălpi nisipul

Uitări și clipe și destin

Un clopot ce oprește timpul

Otravă verde, rod de spin.

Ce te mai știe vârf de spadă

Cândva să-mi crezi albastru vers

Mă strigă flori și mov deodată

Azi toate au un singur sens.

Tăcerea, umbra ta prin mine

E doar o poză de album

E rece dar mă am pe mine

Atunci, aici, așa, acum!