Versul meu

Trist îmi pare astăzi cerul,
Labirint bătut de stele,
Vise ce se nasc, eternul,
Toate versurile mele.

Sunt de fier și plâng cărarea
Printre chipuri din oglindă,
Versul meu ce strigă marea
Poposind prin zarea blândă.

Tot ce am visat din pântec
Port în versuri, veșnicie.
Dorul meu pe drum de cântec
Am păstrat ca să mai fie.

Roze îmbrăcate-n vuiet
Să mă poarte-n iarnă albă
Versul meu… când fără cuget
Plânge viața mea cea dragă.

Îmi cânt astăzi printre foi
Vântul, dorul, păsări, viața
Iubirea ce stă în noi,
Mugurilor dimineața.

Versul meu nu cere vamă,
Curge printre vene, strânge
Ochilor ce caută-n palmă
Doar iubirea să dezlege.