„Cum mi-am mâncat masca” – o carte între Est și Vest cu care ne-am întâlnit la B.P. Hasdeu

Vineri, 23 septembrie 2022, la B.P. Hasdeu, scriitorul Jan Cornelius ne-a povestit despre cum „și-a mâncat masca”. Moderator al evenimentului a fost Moni Stanilă.

Atât moderatoarea, cât și invitatul sunt bănățeni și au, cumva, un destin asemănător: ambii s-au născut în România, dar locuiesc și scriu în alte țări decât țara mamă. Moni Stănilă e stabilită în Moldova, iar Jan Cornelius în Germania. Fapt ce a determinat-o pe moderatoare să de-a start întâlnirii literare cu întrebarea: „Cum se identifică Jan Cornelius? Ca fiind scriitor german ori scriitor român?” La întrebat și în ce limbă își gândește și scrie textele.

Jan Cornelius a mărturisit că scrie și în română, și în germană: „Lucrurile așa au evoluat. Cât am locuit în România, am învățat româna și franceza, vorbeam acasă germana cu mama. Când am plecat în Germania, după ce am dezvoltat un simț al limbii, am început a scrie în germană. Inițial, nu puteam scrie”. Autorul a povestit și despre începuturile sale literare. Mai întâi, a scris cărți pentru copii, apoi a trecut la cele pentru adulți.

Revenind la subiectul legat de limba română, Jan Cornelius a spus că recent a redescoperit literatura română, după o ruptură de 20 de ani. Își amintea, ca prin ceață, niște nume. Dar după ce a tradus câteva cărți române în germană, le-a publicat în Germania și a fost și reprezentat al acestora la câteva târguri importante de carte, a înțeles că se pricepe bine și la scrisul în română: „Am închis cercul și m-am întors în anii de studenție, și am scris în română. Am scris ultimele cărți în română și am făcut-o din plăcere. Așa am simțit că trebuie să fac”.

Moni Stănilă a precizat că suntem la a treia lansare a cărților lui Jan Cornelius la Chișinău și a vorbit despre capacitatea prozatorului de a scoate totul din banalitate, invitându-l să vorbescă și despre cum a reușit să găsească umor într-o perioadă atât de dificilă cum a fost cea a pandemiei.

Jan Cornelius: „Am descoperit că se mai poate rade, se mai poate face umor și pe când există frica de moarte. Am publicat textele mele pe Facebook. Cititorilor le-a plăcut și îmi ziceau terapeut, medic. Asta m-a determinat să continui”. Gândirea în două limbi concomitent se face simțită și în cartea „Cum mi-am mâncat masca”. Autorul navighează între limbi și lasă să intre expresii germane în română. Este „o carte între est și vest”, după cum o califică însuși autorul.

Evenimentul a fost încheiat cu lecturi din carte, lecturi foarte savuroase. Autorul ne-a delectat cu pasaje pline de umor, pasaje reprezentative pentru tot ce s-a discutat de-a lungul întâlnirii. Am putut urmări unghiul umoristic perfect ancorat în realitatea zilelor noastre. Iar miza pe care și-o propune Jan Cornelius când scrie, și anume ce-a de-a nu plictisi cititorul, a fost atinsă cu brio. Autorul caută partea comică a tot ce i se întâmplă, „dar nu umorul de bășcălie, ci un umor care poate fi sesizat de cititori. Oamenii se bucura când le dai posibilitatea să descopere ei înșiși ce și cum”.

Nu ne rămâne decât să ne bucurăm de cărțile lui Jan Cornelius!