Mihai Vacariu: „Festivalul Enescu – Lecția de tenacitate care a cucerit lumea”

Un festival de talia celui „George Enescu” nu se construiește peste noapte. În spatele aplauzelor, al momentelor de grație și al numelor sonore de pe afiș stă o muncă titanică, dusă cu o tenacitate rară. Este povestea unor oameni care au crezut neclintit în forța muzicii și în misiunea culturală a României.

Ani la rând, fostul director Mihai Constantinescu a fost arhitectul invizibil al acestei construcții, un om care a știut să combine rigoarea organizatorică cu o viziune artistică demnă de marile capitale culturale ale lumii. A urmat doamna Cristina Uruc, care a continuat această misiune cu aceeași fermitate, aducând prospețime și energie nouă, dar păstrând neschimbate principiile și valorile fondatoare: excelență, autenticitate, deschidere.

Tenacitatea echipei festivalului se vede în fiecare detaliu – de la selecția riguroasă a artiștilor și a repertoriului, până la respectul absolut pentru public. Este aceeași tenacitate care a convins mari orchestre și soliști ai lumii să vină în România: London Symphony Orchestra, Berlin Philharmonic, Royal Concertgebouw, Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Zubin Mehta, Daniel Barenboim și mulți alții.

Pentru melomanii români, fiecare ediție este o sărbătoare a spiritului: ocazia de a asculta, acasă, muzică divină interpretată la cel mai înalt nivel. Pentru artiști, festivalul este o scenă de prestigiu și o invitație la dialog cu publicul nostru cald și entuziast.

Poate că acesta este secretul: într-o lume în care totul se schimbă cu o viteză amețitoare, Festivalul Enescu a rămas fidel unei misiuni clare și unei promisiuni respectate cu sfințenie – aceea de a aduce frumusețea muzicii universale în sufletul oamenilor. Și această fidelitate este, poate, cea mai frumoasă formă de tenacitate.