Mihail Olenschi: ,,LIED NOCTURN LUI MIHAI EMINESCU”

Șuvoaie curg stelele din

                            infinit

Peste arbori porniți către 

                inima cerului.

Dalbele vise pe aripi 

                      de-argint

Planează prin flăcări! În 

                 ritmul lerului.

Pânzele lunii se-aștern

                  pe miraje,

Schițând hieroglife –

              durute-amintiri.

Dizolvă apoi regrete-n

                          peisaje

Cu valuri spumoase și

              sacre sclipiri.

Teii îmbracă floarea iubirii

Și tainic se leagănă-n doine

                           de stele, 

Noaptea se-nvârte în dans

                      cu vampirii

Timpul aue pe deal și-n

                           vâlcele.

Articole asemănătoare

La vatra neamului

Cânta cu foc O fată la vioarăȘi fulgii dansatori îşi anunțauO nouă  locuință sclipitoareÎntr-un colind Ce nunta și-o juca. Amorezați De  muzicalitate,Și de bătaia inimii supuși,Își redescopereau identiatea –Nu…

Mai fulgeră cu basme sclipitoare

Mai fulgeră Cu basme sclipitoare De-asupra Unor vise-mbătrânite Și mă sărut, pe rând, Cu fiecare – Și-ntineresc… Și iarăși sunt iubită. Ca să trezescÎn ele vreo speranță, Invoc al inimii Răsunet de vioară, Și un arcuș, Rătăcitor…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *