Gabriela Pricope, consilier școlar al CNRV, despre elevi și pandemie

Doamna profesoară și consilier școlar Gabriela Pricope a învățat la Colegiul Național Roman-Vodă, după care a urmat studii superioare la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, pe specializările pedagogie și psihologie.

După ce și-a încheiat studiile, a lucrat pentru un an la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Roman. Ne spune că a întâlnit acolo oameni și povești care și-au pus amprenta asupra întregii sale deveniri ulterioare.

Din septembrie 2003, este profesori și consilier școlar la Colegiul Național Roman-Vodă, întorcându-se, iată, la liceul în care și-a petrecut adolescența și unde s-a format.

Anii petrecuți la CNRV îi descrie ca pe o perioadă cu emoții puternice, oameni frumoși și experiențe frumoase din care a învățat multe.

Vă prezentăm mai jos un interviu cu doamna Pricope, cunoscută în rândul liceenilor drept psihologul școlii, locul în care sunt invitați să meargă oricând întâmpină dificultăți sau au întrebări la care ar putea răspunde un psiholog.

Ce tip de servicii psihologice oferiți romanvodiștilor care au nevoie de ajutor? Consiliere psihologică, psihoterapie?

În cabinetele școlare de psihologie, cum este și cel din C.N.R.V., se oferă servicii de consiliere psihopedagogică ce se adresează în primul rând elevilor, dar și cadrelor didactice și părinților.

Elevii primesc susținere în procesul de autocunoaștere și dezvoltare personală, în orientarea școlară, în ceea ce privește adaptarea și integrarea socială, în optimizarea relației școală – elev – părinte.

Consilierul școlar îi susține pe părinți, prin sugestii și informații structurate, în înțelegerea nevoilor și comportamentelor propriilor copii, în rezolvarea unui conflict, în ameliorarea relației copil – părinte, în toate acțiunile lor privind formarea/evoluția copiilor.

Consilierul face echipă cu cadrele didactice în scopul optimizării dezvoltării emoționale și relaționale a copiilor/elevilor.

2. Care sunt semnele nevoii de a merge la psiholog sau când ar fi potrivit ca un elev să ia în considerare o vizită la cabinetul dumneavoastră? Mai concret, de ce să vină un elev la dumneavoastră? În privința căror lucruri puteți fi de ajutor?

Când au nevoie copiii/adolescenții noștri de consilierul școlar: când nu fac față cerințelor școlii; când nu știu spre ce carieră sau ce școală / profil să se îndrepte; când nu își găsesc motivație pentru învățare; când nu au dezvoltate strategiile eficiente de învățare; când vor să își dezvolte stima și încrederea de sine; când vor să învețe să comunice eficient cu ceilalți; când sunt triști și temători.

3. Este cunoscut faptul că mulți români, deci inclusiv elevi, văd mersul la psiholog ca un ultim resort pentru nebuni. Se creează astfel o barieră socială pentru cei care vor să apeleze la psiholog. Cum credeți că pot elevii depăși această piedică?

În România, multă vreme, nu a existat o cultură a psihologului, rolul acestuia fiind, de multe ori, confundat cu cel al unui psihiatru. Până nu de mult am păstrat această cutumă a societăţii, din care reieșea că un copil, odată ajuns la cabinetul psihologului, era nebun. Iar, în tot acest haos, copilul era undeva la mijloc şi suferea.

Dar…, în ultimii ani, numărul mare de solicitări (indiferent că sunt de la elevi, părinți sau cadre didactice) a conturat foarte clar statutul și rolul psihologului. Această piedică este depășită mult mai ușor de adolescenți, decât de adulții din preajma lor.

4. Colegiul Național Roman-Vodă este destul de generos ca număr de elevi. Faceți față tuturor solicitărilor venite din partea elevilor?

E adevărat, C.N.R.V are un număr mare de elevi, dar, trebuie să stim că nu chiar toți apelează la consilierul școlar. În funcție de natura solicitării, încerc să-i fiu alături oricărei persoane face primul pas spre consiliere.

5. Care sunt motivele predominante care îi determină pe elevii romanvodiști să ceară ajutor de specialitate?

Poți merge la psiholog în diferite momente ale vieții tale, din diferite motive:

din curiozitate atunci când doar meditezi la o posibilă schimbare;
din dorinta de a cunoaște ce poți face când ești motivat pentru schimbare;
din nevoia de ajutor atunci când iți dorești schimbarea cu orice preț.

Indiferent de faza in care te afli, un lucru este esențial de reținut: la psiholog nu vin cei care au nevoie, ci aceia care iși doresc asta!

Pentru a obține schimbarea, care nu este deloc ușor de făcut, este necesar să iți dorești TU (nu altcineva), să fii pregătit să depui efortul cerut de schimbare, să tolerezi frustrarea de pe drumul schimbării, să iți asumi responsabilitatea pentru schimbare și să ai răbdare!

6. Cum pot elevii beneficia de consiliere psihologică dacă școlile sunt închise? Se face online? Nu se mai face deloc?

Încă de când funcționam în scenariul galben, pentru Colegiul Național Roman Vodă a fost creat, pe platforma Classroom, un curs, numit Consiliere psihopedagogică. Elevii au primit de la colegii diriginți codul de acces pentru a se înscrie și solicita asistență psihopedagogică.

7. Ați observat o creștere sau o descreștere în numărul elevilor care vă frecventează de când a început pandemia și până acum?

Dacă este să compar acest început de an școlar, cu debutul anului școlar 2019-2020, numărul de solicitări a fost mai mic, acum în septembrie – octombrie 2020.

Ceea ce ma bucură totuși, este faptul că, spre deosebire de lunile martie – aprilie 2020, când această consiliere la distanță a fost oarecum deficitară, în noiembrie elevii noștrii au devenit mai încrezători în a apela din nou la serviciile cabinetului, mai ales în această formulă online.

8. Din perspectiva de psiholog școlar, ați observat schimbări în comportamentul elevilor care să poată fi cauzate de pandemie? I-a afectat în vreun fel?

În perioada pandemiei de coronavirus, cele mai frecvente emoții/sentimente trăite de elevi sunt stresul emoţional, anxietatea, furia, îngrijorarea, incertitudinea. Starea emoţională a copiilor este influențată atât de închiderea şcolilor, cât și de distanţarea socială.

Chiar dacă măsura închiderii temporare a școlilor este o măsură adecvată în contextul COVID-19, nu putem să nu menționăm impactul negativ asupra procesului lor educaţional, dar şi a rutinei zilnice.

Nici elevii, nici cadrele didactice nu au fost pregătite pentru trecerea la învăţământul online.

Măsurile de distanţare socială sunt importante pentru a ne proteja de coronavirus, dar, pentru elevi și nu numai, este dificil din punct de vedere emoţional să facă faţă restricţiilor. Principalele consecinţe negative ale restricţiilor care îi afectează pe copii sunt singurătatea, lipsa colaborării, a lucrului în echipă, schimbări în alimentaţie sau în regimul de somn.

9. Ce recomandări aveți pentru tinerii care sunt afectați de această pandemie, de măsurile restrictive de protecție, de închiderea școlilor și lipsa colegilor etc.?

Toate emoțiile pe care le trăim în această perioadă ne determină să ne protejăm și să-i protejăm pe ceilalți.

Ce aș putea să recomand?

Diversificați-vă activitățile

Căutați modalități de destindere.
Crearea unui echilibru în viața de zi cu zi (teme, citit, vizionat filme).
Poate v-ați dorit dintotdeauna să învățați ceva nou, să studiați un instrument muzical, să pictați, să învățați o limbă străină.
Concentrați-vă asupra voastră și încercați să găsiți modalități de a folosi timpul pentru a vă proteja sănătatea mintală.

Mențineți legătura cu prietenii

Dar cu respectarea distanței sociale;
Sau prin rețele de socializare, online sau la telefon, dar nu uitați că accesul nelimitat la ecran și la rețelele sociale nu este o idee bună, nu este sănătos nici inteligent și vă poate amplifica anxietatea.

Dați frâu liber sentimentelor

Ne putem depăși sentimentele dureroase doar trăindu-le și înfruntându-le direct, fiecare își manifestă sentimentele în felul său.

Fiți buni cu voi și cu ceilalți