Respectați-vă puterea și refulați-vă actele pierdute,

Când vorbim despre putere, vorbim despre integritatea noastră chimică, organică și anorganică. Ea este cea care se perindă ca un sepsis, iar dacă nu este controlată, este ca acufenele după o muzică tare, asezonată cu un vin sec care îți excită chemoreceptorii limbici; iar pofta nu trebuie să devină o glosită.

O vorbă dovedită istoric și psihologic spune că puterea și prostia nu au limite; de aceea, puterea nu trebuie să devină hiper- sau hipoimună. Moderată, ea poate aduce armonie relației noastre suverano-maniace de control uman, dacă nu juridic, ca urmare a creșterii libidoului.

Pentru o mai bună vascularizare a puterii avem nevoie de un tonic regal, iar pentru un control emoțional avem nevoie de antidepresive și psihoterapie ca să ne menținem sau să ne recăpătăm sănătatea psihică.

Cine crede că moartea puterii învie trăiește într-un basm biblic în care nu există realitate în irealitatea noastră reală. De aceea, sunt de părere că învierea a avut loc la spitalul de psihiatrie, nu la morgă și nici la cimitirul evanghelic care a dus la inchiziția noastră, a „schilodiților” evoluționiști.

Respirația noastră este un factor-cheie de stabilitate a unei puteri care nu este în contradicție ideologică cu personalitatea noastră. Puterea istorică a arătat de cele mai multe ori un Hitler și un Stalin, rareori o prințesă Diana și o regină Elisabeta.

Puterea noastră este o celulă meristematică ce se divide emoțional, iar cea neuronală, care nu se divide, își cunoaște limitele și judecata.

Embriologia o ajută să se nască, să se scrie pe ea însăși. Citologia o ajută să se maturizeze, iar histologia o ajută să prindă mai multe legături de definire în care nu există o separare a eului.

Hipofiza o ajută să crească scheletic, epifiza o ajută să se odihnească. Propriu-zis, puterea este mnezică precum orașele care ard tragic și se ridică din cenușă ca pasărea Phoenix.

Neuroplasticitatea puterii formează oameni, ca și cum puterea femeii s-ar găsi în puterea bărbatului, iar puterea bărbatului în femeie — când vor să procreeze, femeia simte mai intens.

Așa că, dragilor, respectați-vă puterea și refulați-vă actele pierdute!

A consemnat,

Alexandru-Eusebiu Ciobanu