Avoir une autre langue, c'est posséder une deuxiéme âme

Autorul Articolului: Raluca Rotariu

Cum „s-a născut” limba franceză?

Anual, începând cu data de 14 martie până pe 22 martie, sărbătorim limba franceză, pe cinci continente. De ce? Tocmai pentru că limba franceză este vorbită pe cinci continente de aproximativ 274 milioane de oameni,  din Franța, Belgia, Quebec și o sumedenie de state africane      ... asta cu nuanțe diferite, de la sine înțeles.

Probabil, de foarte multe ori v-ați întrebat care este istoria unor anumite limbi. În școli, ni se predă etnogeneza limbii române, dar asupra istoriei limbilor străine nu ne concentrăm, considerând mai importantă studierea gramaticii și dezvoltarea vocabularului. Din acest motiv, îmi propun ca în rândurile ce vor urma, să vă port spre originile limbii franceze.

În vremea Imperiului Roman, Franța de astăzi se numea Galia. Împăratul roman Iulius a cucerit măreața Galia în anul 50 î.Hr. . Limba vorbită de către localnici atunci își găsea originile într-un  dialect celtic, datând de dinainte de anul 500 î.Hr. . Mai târziu, francii din Germania au cucerit Galia, atribuindu-i astfel numele de Franța. O oarecare influență asupra limbii franceze au avut-o vikingii danezi, care au invadat nordul Franței la sfârșitul secolului al 8-lea. Numele regiunii din nordul Franței, Normandia înseamnă așadar chiar , „oamenii nordului”. În anul 1539, limba franceză a devenit limba națională a Franței, prin ordonanța lui François I. În secolul al 20-lea, limba franceză a fost detronată ca limbă internațională a diplomației de către limba engleză, dar rămâne, mai mult ca sigur, și astăzi, una dintre cele mai importante limbi din lume, fiind și una dintre cele șase limbi oficiale ale Organizației Națiunilor Unite.

Avantajele unei educații bilingve

,,Pour chaque langue que l'on parle, on vit une nouvelle vie. Celui qui ne connaît qu'une seule langue ne vit qu'une seule fois”- proverbe tchèque ( „Pentru fiecare limbă pe care o vorbim, trăim o viață nouă.  Cine știe o singură limbă trăiește o singură dată ”- proverb ceh)

Majoritatea elevilor învață să comunice în două limbi. Cei care studiază în regim bilingv limba franceză vorbesc, scriu, citesc și înțeleg limba ca pe cea nativă. Această oportunitate este foarte importantă și din ce în ce mai mulți elevi se folosesc de ea, întrucât implică obținerea unui nivel ridicat al limbii, încă de pe băncile școlii.

Beneficiile cognitive ale bilingvismului

Savanții ne spun că trecând de la un sistem lingvistic la altul, creierul persoanelor bilingve este mai activ și mai flexibil. Acestea dobândesc capacități puternice de gândire, de concentrare și de memorare, gradul lor de luare a deciziilor fiind mai ridicat. De la o vârstă fragedă, copii crescuți bilingv sunt mai obișnuiți să se joace cu cuvintele din limbile străine și să asambleze puzzle-uri mentale cu acestea, fiind o metodă distractivă atât de învățare, cât  și de joacă. De asemenea, persoanele bilingve arată o productivitate crescută în  comparație cu persoanele unilingve pentru sarcini care implică recunoașterea tiparelor sau rezolvarea problemelor.

Indubitabilul avantaj profesional al bilingvismului

În jurul valorii de 50% dintre adulții din întreaga lume vorbesc cel puțin două limbi. În lumea de astăzi,  profesioniștii bilingvi au un avantaj considerabil mai mare decât adulții unilingvi, deoarece au mai multe oportunități de muncă pe piață. Cercetările arată, în plus, că bilingvii câștigă în medie cu 7.000 de dolari mai mult decât omologii lor, unilingvi.

Învățarea  bilingv francofonă deschide noi perspective tinerilor pasionați de limba franceză...

Liceele cu secții bilingv francofone, parte din proiectul bilateral franco-român ,,De la învățământul bilingv  către  filierele universitare francofone" ,sunt abilitate să pregătească elevii și să organizeze probele specifice bacalaureatului pentru obținerea mențiunii speciale ,,secție bilingvă francofonă” pe diploma de Bacalaureat. Pe parcursul celor patru ani de liceu în regim francez, secțiile bilingve francofone au cursuri de ,,Limbă  și civilizație franceză” și  de ,,Discipline non-lingvistice", cunoscută de elevi și profesori sub abrevierea de DNL, dar și activități organizate în  cadrul ,,Modului interdisciplinar", predate, desigur, integral în limba franceză.

Avantajele profilului sunt multiple, deoarece pe lângă  faptul că deschide noi orizonturi științifice diferite, sunt dezvoltate și abilități și competențe la care tinerii sunt nevoiți să se afilieze. Disciplina non-lingvistică (DNL) se particularizează în clasa a IX-a în „Geografia Franței”, iar în clasa a X-a „Istoria Franței”. La sfârșitul  clasei a X-a, elevii vor alege DNL-ul pe care ei îl vor studia atât in clasa a XI-a, cât și în clasa a XII-a, transferându-se și ca materie pentru bacalaureatul francofon.

Pentru obținerea mențiunii speciale ,,secție bilingvă  francofonă” pe diploma maturității, elevul trebuie să se înscrie, să se prezinte și să promoveze examenele de la trei probe specifice: proba de evaluare în cadrul modului interdisciplinar, proba specifică de limbă și proba specifică de DNL. Nivelul de competență lingvistică în  limba franceză, minim acceptat pentru obținerea  mențiunii speciale este B2.

La începutul clasei a XI-a, elevii din clasele bilingve franceze se înscriu la modulul interdisciplinar cu sprijinul unei echipe de profesori. Prin urmare, elevii și profesorii colaborează două ore pe săptămână pentru a realiza acest proiect. Desfășurarea proiectului presupune: alegerea unei teme, împărțirea clasei in grupe și alegerea unei problematici. În plus, se adaugă  ieșirile în aer liber, excursiile, vizitele la numeroase  obiective care oferă o altă dimensiune muncii elevilor, atât informativă, cât și recreativă. De exemplu, o temă  de un interes global pentru proiect este ,,Poluarea, fatalitate a lumii moderne". Pentru a concluziona într-o manieră educativă, supun atenției dumneavoastră un citat aparținându-i jurnalistei Flora Lewis - ,,Étudier une autre langue consiste non seulement à apprendre d'autres mots pour désigner les mêmes choses, mais aussi à apprendre une autre façon de penser à ces choses.” („Studierea unei alte limbi constă nu numai în învățarea altor cuvinte pentru a desemna aceleași lucruri, ci și în învățarea unui alt mod de a gândi aceste lucruri”).