Destine de femei basarabene, puse în lumină de Lucia Argint, în cadrul proiectului transfrontalier ,,Locuri, oameni, fapte – istorii și istorisiri”

Autorul Articolului: Fabiana Gheorgiță și Andreea Rață

Lucia Argint este din 1998 profesoară de istorie şi educaţie civică la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău. Deţine gradul didactic superior. În 2009, şi-a susţinut teza de doctor în istorie cu tema „Sistemul administrativ al Basarabiei în perioada 1812-1828”. În prezent, este coordonatoarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare din Republica Moldova.  

Destine de femei basarabene, puse în lumină de Lucia Argint, în cadrul proiectului transfrontalier ,,Locuri, oameni, fapte – istorii și istorisiri”

 Este final de săptămână, într-o zi în care ninge cu fulgi mari precum florile de cireș, în luna martie. E așa–zisa ,,ninsoare a mieilor”, ultima manifestare a iernii, semn că primăvara urmează să-i ia locul fără zăbavă. Și bine ar fi, căci numai soarele voios  de  Mart poate aduce speranță și mai multă bucurie în casele noastre, unde suntem captivi în fața ecranului unui laptop calculator sau telefon, ce face legătura între noi și colegii, profesorii de la școală.  Doamna dirigintă Alla Apopei, organizatoarea activității, ne pregătise pentru evenimentul care avea să aibă loc la ora de consiliere și orientare, anunțându-ne cu o voce plină de emoție că vom avea o invitată specială la activitatea proiectului transfrontalier ,,Locuri, oameni, fapte –  istorii și istorisiri”, în care suntem implicați alături de elevi din alte trei licee din România și Republica Moldova: Liceul Teoretic ,,V. Alecsandri” Chișinău, Colegiul Național de Informatică ,,Spiru Haret” Suceava, Liceul Teoretic ,,N. Casso” Chișcăreni – Sângerei.

Chiar dacă activitatea de pe 12 martie 2021 a fost on-line (un avantaj în acest caz, deoarece  doar așa au putut participa zeci de elevi din localități diferite, fără să fie necesară deplasarea și alocarea unor costuri aferente acesteia), am avut ocazia să o cunoaștem pe doamna profesoară Lucia Argint, cercetător, profesor de istorie la cel mai vechi liceu din Chișinău, cum aveam să aflăm mai târziu, colecționară de vieți istorisite despre oamenii valoroși ai Chișinăului de altădata, înainte de 1940, anul în care a început urcarea pe Golgota a românilor de peste Prut, fiind frânte destine a mii de intelectuali basarabeni. Despre ,,Destine de femei basarabene la începutul secolului al XX-lea” ne –a povestit cu pasiune și har invitata noastră, scoțând la lumină crâmpeie din viața femeilor celebre, instruite și emancipate, deschizătoare de drumuri pentru alte femei în societăți culturale, academic și științifice la Paris sau Sankt Petersburg, lăsate în umbra uitării de regimul comunist.

Pe parcursul acestei fascinante călătorii în istoria Chișinăului de la începutul veacului trecut, doamna profesoară Lucia Argint ne-a provocat prin povestiri interesante despre soarta figurilor feminine din Basarabia și ne-a făcut să o admirăm pentru personalitatea și parcursul dumneaei profesional, actualmente fiind coordonatoarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Educație și Cercetare din Republica Moldova.  Am fost curioși să aflăm modul în care îi atrage pe elevii săi să îndrăgească istoria, să descopere, așa cum ne-am propus și noi în acest proiect, locurile prin care trec zilnic, oamenii care le-au înnobilat prin faptele lor, valorile în care credeau și poveștile lor de viață.  Ne-a mărturisit că în activitățile cu elevii le arată acestora imagini vechi ale unor clădiri, iar sarcina lor este să le identifice în forma lor actuală, reconstruite, sub forma clădirilor noi pe locul celor vechi sau aceleași, rezistând peste timp.

Ne-a pus pe gânduri afirmația exprimată cu sinceritate cu privire la faptul că știm multe despre istoria personalităților de peste hotare, dar prea puține despre istoria locului nostru natal, despre modelele cultivate în matcra noastră spirituală, apreciate și cunoscute mai mult în afara țării decât acasă.

Fiind profesoară de istorie, lectura este una din pasiuni, iar la întrebarea cum își alege personalitățile ale căror biografii le scoate din praful istoriei pentru a le face cunoscute, redându-le dreptul la nemurire, doamna Argint a răspuns că, de multe ori, totul pornește de la o fotografie veche care ajunge la ea de la un anticar, alegând ,,destinele pierdute care au o fabulă”. Așa a descoperit și a prezentat în noua sa carte despre figurile feminine basarabene, apărută pe 8 martie, soarta tragică a Sofiei Stuart, reprezentanta boemei chișinăene de la sfârșitul secolului al XIX-a, sau a fiicei mai mici a primului primar al Chișinăului, Carol Smith, Maria, despre care timp de un secol nu s-a știut nimic.

Fiind profesoară de istorie la Liceul Teoretic ,,Gheorghe Asachi” din Chișinău, care în trecut se numea Liceul ,,Regina Maria”, o instituție de învățământ pentru fete, fondată la ordinul Regelui Ferdinand I, a fost preocupată de rescrierea istoriei școlii sale. Astfel, am aflat că cele mai multe dintre figurile feminine prezentate în cartea sa au studiat la acest liceu prestigios, aflat în centrul capitalei Moldovei, care anul acesta a aniversat 157 de ani de la fondare  (8 martie 1864), fiind vizitat atât de familia ultimului țar din Rusia, Nicolai al II-lea, cât și de Regina Maria. Un lucru interesant pe care l-am descoperit a fost faptul că fetele și băieții învățau în școli diferite în Basarabia, până în anul 1953.

Într-o oră am aflat atâtea lucruri interesante câte nu am fi citit și găsit poate niciodată pe Google. Am descoperit că bunica celebrului regizor Andrei Tarcovski este basarabeancă, că prima femeie deputat în Sfatul Țării a fost Elena Alistar, mătușa poetei Magda Isanos, iar Corina Constantinescu, mama actriței  Ioana Pavelescu, stabilită la New York, care a interpretat rolul mamei lui Nică în filmul „Amintiri din copilărie”, este și ea basarabeancă. Despre multe femei fascinante a căror viața poate fi subiect de film de succes ne-a povestit invitata. Voi căuta să citesc bestsellere europene ale scriitoarei din Basarabia, Lidia Pisarjevschi, să aflu povestea nefericită a Nataliei Keșco Obrenovici, principesă și regină a Serbiei din 1882 până în 1889, fiica unui mare moșier basarabean și colonel în armata rusă, a cărei soartă este compară cu cea a lui Lady Di. Interesantă a fost și informația despre mezzo-soprana cu faimă internațională, Zenaida Pally, născută în Basarabia, care a fost profesoara de canto a vestitului tenor Placido Domingo.

La întrebarea doamnei profesoare L. Moruzi, de la liceul nostru, ,,Ce trăsătură comună ați descoperit la toate aceste femei celebre, cunoscute acum grație pasiunii dumneavoastră?”, doamna Lucia Argint a răspuns fără ezitare: ,, ambiție sănătoasă și dedicație”. De asemenea, am reținut și remarca folosită la adresa femeilor din istorisirile invitatei noastre, care ne-a amuzat: ,, Un om cu fustă poate să realizeze lucruri în rând cu bărbații”.

Spre finalul întâlnirii, care s-a scurs precum firicelele de nisip într-o clepsidră, doamna profesoară Argint ne-a dezvăluit un secret din cercetările dumneaei. Fiind rugată de   organizatoarea acestei activități să ne spună cine sunt cele trei fete din fotografia care apare pe afișul evenimentului, invitata noastră ne-a dezvăluit că fetele din sunt absolvente ale Liceului ,,Regina Maria”, poveștile cărora încă nu le cunoaște, dar este pe cale de a le descoperi, fiind tema noului său proiect. Micile detalii care îi oferă această informație sunt crinii brodați pe gulerele albe ale uniformei. Crinii erau florile preferate ale Reginei Maria, motiv pentru care au devenit semn distinctive pe uniforma școlii.

Acest eveniment a fost o oportunitate pentru noi, elevii, de a călători în timp pentru a afla istorii captivante despre femei interesante, de a ne stârni curiozitatea să descoperim arborele genealogic al familiei noastre, scotocind în istorie, de a întâlni oameni care își împlinesc destinul prin pasiune și de a ne urma visurile. Am învățat că, așa cum afirma Constantin Noica, ,,Omul nu este propriul lui prezent. El este propriul său viitor”.