Februarie e despre starea de bine a profesorilor în școala românească

Autorul Articolului: Alla Apopei

Imediat ce am văzut postarea pe Facebook despre inițiativa echipei de la Transylvania College, din Cluj, pe care anul acesta o susțin alte 9 instituții de învățământ preuniversitar privat, m-am gândit să scriu acest editorial. Este un subiect la modă în ultimii ani, fiind influențat de studiile și practica sistemelor educaționale performante din occident (în mod special, de educația finlandeză spre care își îndreaptă privirile toată lumea), punându-se accent mi mult pe starea de bine a elevului (well being), ba mai mult noul Regulament de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar, modificat în toamnă, face trimitere la modul în care instituțiile asigură participarea școlară și starea de bine a preșcolarilor/elevilor. Dar, așa cum starea de bine a elevului este în strânsă legătură cu starea de bine a profesorului,sunt încântată sădescopăr că există interes, cel puțin la nivel academic, prin studii și cercetări, dar și pe rețelele de socializare și blogurile experților în educație și ale centrelor private de formare (a se vedea  https://www.facebook.com/Starea-de-bine-well-being, ancatirca.blogspot, https://www.facebook.com/profesori.fericiti), pentru acest subiect.

Despre această temă am aflat prima data în anul 2014, când am beneficiat împreună cu o echipă de inspectori și profesori din câteva licee ieșene la o mobilitate a proiectului european Leonardo da Vinci „Metodologii și strategii inovative de mentorat și coaching pentru prevenirea renunțării la cariera didactică a profesorilor debutanți ”, la Lisabona, Portugalia, desfășurat de I.Ș.J.Iași și Casa de Educaçao, din Lisabona, în parteneriat cu Facultatea de Psihologie a Universității din Lisabona. La întâlnirile cu profesorii din școlile portugheze și la atelierele organizate cu specialiști din mediul academic, am aflat semnificația termenilor burnout (sindromul oboselii cronice, al suprasolicitării profesionale care constă în epuizarea fizica, emoțională si mentala cauzata de expunerea excesiva si prelungita la situații stresante) și weel being (starea de bine, echilibrul emoțional și fizic, gradul de satisfacție al persoanelor față de viața lor, potențialul de dezvoltare, sănătatea mentală a acestora, calitatea relațiilor sociale), fiind surprinsă că activitatea profesorului în școală este văzută și din această perspectivă. Fiind un profesor învățat să nu se plângă niciodată de volumul de muncă, să își asume sarcini pentru care ziua ar trebui să nu se sfârșească niciodată, și să facă activități extrașcolare (din pasiune, e adevărat), în week-end și în vacanță, nu m-am gândit până atunci că excesul de implicare și lipsa timpului pentru mine și familia mea poate ,,dăuna grav sănătății”. Studiile arătau că și înainte de martie 2020 profesorii erau în topul celor mai stresaţi reprezentanţi ai oricărei profesii (WorkCover, 2014), iar perioada ultimului an pandemic, în care profesorii au fost puși în situația de a experimenta o nouă și total diferită formă de învățare –predare –evaluare prin platforme virtuale și de a se adapta din mers la școala online, stand în fața calculatorului zi și noapte pentru a descoperi noile resurse didactice, a crea activități și a desfășura lecții, ședințe cu părinții, proiecte educative și de a participa la cursuri de formare, justifică mai mult ca oricând necesitatea discuțiilor și a măsurilor cu privire la acest subiect. Cred că starea de bine a profesorilor din toată lumea are indicatori comuni, dar există și diferențe care țin de cultura și mentalitatea fiecărui popor. Mă gândesc că unele dintre aspectele comune vizează volumul excesiv de muncă, climatul școlar, presiunea pusă pe profesori din partea părinților, elevi care nu se ridică la așteptările profesorilor, presiunile obiectivelor de evaluare și ale inspecțiilor; toate acestea fac parte din satisfacția profesională, motivația, calitatea muncii, flexibilitatea la provocările epocii și la schimbările din sistem, performanțele individuale și aprecierea rezultatelor. Ceea ce ne individualizează pe noi ține de anumite obstacole, prejudecăți, cutume, rutină, dintre care insatisfacțiile profesorului roman se datorează schimbărilor frecvente și lipsite de predictibilitate din sistemul educațional, lipsei unei culturi educaționale centrate pe încredere, comunicare, unitate și solidaritate, nevoia existenței și a promovării unor modelele de comportament și gândire ale profesorului, respectului nesemnificativ din partea societății cu privire la importanța profesiei cadrului didactic.

Care sunt soluțiile pentru a-i face fericiți pe profesori de a căror activitate depinde viitorul societății? Am participat în toamna anului 2019 la o conferință SuperTeach, organizată la Iași pentru profesorii din zona de est a României și, deoarece mi-a plăcut ceea ce am văzut și am simțit  alături de mi de profesori, am continuat să urmăresc aceste evenimente și on-line. La una dintre conferințe ”Mentalitate Deschisă în Educație – Starea de bine a profesorilor”, au fost prezentate o serie de soluții și tehnici care să ne ajute să ne îmbunătățim starea de bine și să avem rezultate frumoase în activitatea cu elevii, indiferent de condițiile de lucru ( https://www.superteach.ro/webinarii/profesori-fericiti). Mai multe voci cunoscute la nivel național care susțin inovația sistemului de educație, speakeri la această conferință - Cristina Gheorghe, co-fondator SuperTeach; Anca Tîrcă, facilitator de învățare; Simona Baciu, Fondator Transylvania College și Fondator al Programului Profesori Fericiți pentru România -   susțin ideea că resursele stării de bine, care înseamnă sănătate, respectul de sine și interacțiunea cu ceilalți, încrederea în sine și valorile personale, se află în noi, în conexiunea cu ceilalți, în dorința profesorului de schimbare și de adaptare la nevoile de învățare ale elevilor și la transformările epocii în care trăim.  Anca Tîrcă, pe blogul ei ,,Reforma la firul ierbii”, ne propune chiar un model al stării de bine, Perma ,  bazat pe teoria creată de psihologul Martin Speligman: Modelul PERMA al stării de bine.

Modelul PERMA al stării de bine Modelul PERMA al stării de bine, pe care îl folosesc și eu în workshopul/ cursul „ Hai cu starea de bine în școa...

”Întotdeauna energia este înăuntrul nostru, dacă reușim să o alimentăm din conectarea cu ceilalți”, este de părere Cristina Gheorghe, iar Părintele Constantin Necula îi încurajează pe profesori, exprimându-și încrederea în ei ca piloni valoroși ai comunității: ”Supraviețuirea noastră ca profesori ține de speranță, iar speranța creștină ține de curaj. Fiți curajoși, fiți realiști, nu vă fie frică să vă bucurați. Nimic nu e mai puțin sigur decât ziua de mâine, așa că trăiți-vă frumos ziua de astăzi. Fiți izvor de bine pentru copii și pentru cei din jurul vostru!”.

Poate că în această lună vom descoperi locul și modul în care să începem să fim fericiți, urmărind pagina de Facebook „Profesori Fericiți pentru România”, cu exemple de metode pentru a aduce și a păstra starea de bine în clasa și participând la întâlnirile live „Conversații pentru Starea de Bine”, în care se va discuta despre provocările întâmpinate de profesori în această perioadă și despre cum pot fi gestionate pentru menținerea stării de bine.

Sursa Imaginii: Facebook Profesori Fericiti pentru Romania