Alegerile parlamentare 2020

Uitându-ne la declarațiile de după încheierea scrutinului ce a avut loc în acest weekend, am putea spune că fiecare partid a câștigat câte ceva: câteva – experiența unei noi runde de alegeri, altele – șansa de a ne arăta cine sunt.

Conform BEC, rezultatele oficiale parțiale după numărarea a 96,41% din voturile alegerilor parlamentare sunt următoarele: PSD –  30%, PNL – 25%, USR – 15%, AUR – 8,7%, UDMR – 6%. Pro România nu a reușit intrarea în Parlament, în timp ce PMP încă se află la limită.

Defalcat, pe cele două camere ale parlamentului, rezultatele încă parțiale pentru alegerile ce au avut loc în această duminică arată astfel:

Camera Deputaților

Pro România – 4,17%

Senat

PSD – 30,13%, PNL – 25,58%, USR PLUS – 15,24%

AUR – 8,77%, UDMR – 6,13%, PMP – 4,81%

Pro România – 4,22%

În diaspora însă procentele dau o cu totul altă ierarhie.

Pentru Senat:

• USR-PLUS: 29.68%
• PNL: 25.49%
• AUR: 25.48%

Pentru Camera Deputaților:

• USR-PLUS: 29.49%
• AUR: 25.39%
• PNL: 25.27%

De departe, câștigătorul acestor alegeri poate fi declarat PSD. Totuși, victoria lui a fost umbrită de succesul neașteptat al unui partid foarte tânăr, apărut mai exact în toamna anului trecut: AUR – Alianța pentru Unirea Românilor, un partid care, deși la început de drum, stârnește deja o diversitate largă de controverse legate de ideologie și mai ales de orientarea naționalistă, homofobă, anti-sistem, anti-covid, pro-ortodoxist, anti-occidental și suveranist – o listă care da, cu siguranță, ne va da 4 ani de știri cel puțin interesante. Putem spune însă fără să greșim că pe cât de mare a fost surpriza apariției acestei formațiuni, pe atât de logică și de așteptată trebuia să fie de către specialiștii din domeniu. Trebuie remarcat că aria aceasta naționalistă și ușor radicală exista în electorat dar, după dispariția PRM și a PPDD, acesta nu și-a mai găsit opțiunile personale pe buletinele de vot. Astfel, AUR a venit și a completat acest gol din oferta electorală, oferind, fără doar și poate, supriza acestor alegeri.

Dacă ar fi să privim cifrele și să le raportăm la așteptările partidelor avem însă mai mulți perdanți. În afara Pro România dar și a PMP, care se zbate încă cu speranță în cele 4% de voturi nenumărate, un alt perdant poate fi considerat USR PLUS. În ciuda faptului că Dan Barna, co-președinte al acestei formațiuni, a revendicat destul de răspicat o victorie, cifrele vorbesc altceva despre ei. Dan Barna a vorbit de o victorie în sensul dublării procentelor USR obținute la scrutinul din 2016, ignorând însă faptul că prezența a fost alta, că alături de USR este astăzi și PLUS și, totodată, ignorând procentul obținut de USR PLUS la alegerile europarlamentare, moment istoric pentru ei, obținând atunci 22,4% din voturi, cu 0,1% mai puțin decât PSD suflând astfel de aproape în ceafa acestuia. Este însă fără doar și poate un succes în ideea că vor avea șansa să guverneze și să dovedească astfel tot ceea ce au nevoie să dovedească.

Un alt aspect care s-a făcut remarcat în urma alegerilor parlamentare a fost acela că prezența la urne a fost una care a dat un nou record…negativ însă. După procentul de 39,49% înregistrat în 2016 nimeni nu se aștepta ca prezența la urne să scadă mai jos de atât. Totuși acest lucru s-a întâmplat: 31,84% prezență la vot în anul pandemiei de Covid-19. Putem foarte bine spune că tocmai acesta a fost motivul pentru slaba prezență la urne, pandemia, frica de îmbolnăvire, regulile cel puțin ciudate care nu permit apropierea socială dar care, pentru două zile, au fost oarecum permise prin invitarea electoratului în secțiile de vot. Este, cred, de interes național să se afle care a fost de fapt motivul principal pentru o prezență atât de scăzută: cea mai scăzută prezență din istoria post-decembristă și cea mai scăzută prezență înregistrată vreodată la alegerile din țările Uniunii Europene. Subiectul însă nu are voie să treacă neobservat, în umbra demisiei premierului Ludovic Orban sau în umbra negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Autoritățile trebuie să identifice motivele și să încerce să lucreze asupra lor. În același timp partidele au datoria să caute căi de comunicare mai bune cu alegătorii – probabil ofertele lor politice nu au atras. Până la urmă, absența la vot este în sine o alegere, una care trebuie să trimită un mesaj către toți cei implicați în proces.

În diaspora, după cum arată și cifrele prezentate mai sus, românii au votat cu mult diferit față de românii de acasă. Am putea spune aici că asta se întâmplă mereu, că românii din afara granițelor au văzut întotdeauna alte soluții ca fiind cele mai bune pentru România. Totuși, ceva s-a schimbat! Electoratul român din diaspora era văzut ca unul cu o orientare vestică, pro-europeană, pro-NATO, cu accente liberale și cu siguranță mai deschis la curentele noi care vorbesc de libertățile umane, de libera circulație, de egalitatea de gen, de toleranță față de persoanele cu alte orientări sexuale, de laicitatea statului în general. 2020 a adus și în rândul acestui segment de electorat o mare surpriză, anume obținerea unui scor cu totul neașteptat de către AUR, despre care am explicat deja că e cu totul și cu totul diferit de ceea ce obișnuiau românii din diaspora să voteze. În așteptarea rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare nu putem decât să observăm că negocierile pentru un nou guvern au început deja, chiar și cu PMP încă nesigur de locul de la masa acestor negocieri. Totuși, se preconizează deja un guvern liberal format dintr-o coaliție a partidelor PNL – USRPLUS – UDMR și, probabil PMP, care poate să vină să întărească această majoritate. Vor urma cu siguranță 4 ani interesanți pentru România.