Amprenta valului 

​Pe țărmul ud, de vânt lovit,

Pășeam tăcută spre apus,

Iar valul rece a venit

Și urma pașilor s-a dus.

​Nimic nu stă în calea sa,

Când timpul trece neoprit,

Iar marea pare a striga

Pe țărmul ud, de vânt lovit.

​Privirea-mi căuta un semn,

În cerul roz de sus expus,

Urmând un nevăzut îndemn,

Pășeam tăcută spre apus.

​Un zid de spumă s-a-nălțat,

Din largul mării, infinit,

Peste nisipul înghețat,

Iar valul rece a venit.

​S-a șters povestea de pe drum,

Un vis din urmă s-a exclus,

Rămâne doar un rest de scrum

Și urma pașilor s-a dus.

​Și urma pașilor s-a dus,

Iar valul rece a venit,

Pășeam tăcută spre apus,

Pe țărmul ud, de vânt lovit.

Articole asemănătoare

Vântul

Și nu e vânt să nu ne poartePrin ploi de soare ca un glas,Ecou pe buze rătăcite,Un codru măsurat prin pas. În movul cerului din…

Te caut

Te caut și azi, cicoare neagră,Octombrie cu gust de vin,Veșmânt de stele peste glastră,Te caut și azi, dulce venin. Ne potrivim culori de gheață,În umbră…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *