Azi am stat de vorbă cu mine

Azi mi-am luat o pauză

și m-am așezat pe iarba caldă

ca să vorbesc deschis cu mine.

Era atât de mult de când,

în goana prin timp, am uitat s-o mai fac!

Eu și Eul meu eram cândva prieteni

nedespărțiți și ne-ntrecuți,

dar azi, m-am simțit ca și cum

aș fi mers în fața unui judecător

fără pic de înțelegere.

Am reușit, totuși, după o lungă și grea tăcere

să conversăm în pace, dar am fost certată,

așa cum, parcă, mă și așteptam:

-Unde fugi? m-a întrebat.

-Prin viață, i-am răspuns.

-Ce crezi că vei obține fugind?

Mă gândeam că voi obține mai repede ce îmi doresc.

-Nu e bine să obții mai repede, mi-a răspuns.

-De ce?

-Pentru că apoi vei continua să fugi ca să obții altceva,

iar viața ta va fi o eternă fugă. Mai bine oprește-te

și savurează momentele pe care le-ai primit în dar!

Cum puteam să nu-i dau dreptate?

Mi-am propus să îl ascult.

Dar nu s-a oprit aici.

-Știi că pentru a suferi nu e necesar să fii în companie?

m-a mai întrebat privindu-mă furiș.

-Ce spui? i-am zis.

-Ce-ai auzit, doar atât., mi-a răspuns privindu-mă drept în față.

Poți suferi și singură, nu te ajută cu nimic să fii în companie.

Compania e făcută ca să te ajute să nu suferi!

iar dacă nu face asta, poți renunța la ea.

Din nou i-am dat dreptate…

Dar nu terminase încă de vorbit.

-Și de ce vorbești cu cine nu vrea să te-nțeleagă?,m-a mai întrebat

-Cu cine nu vrea să mă-nțeleagă?

-Da, cu cine nu are urechi pentru strigătele tale.

Câtă dreptate avea din nou!

N-am mai răspuns nimic

Și s-a întors fără să observ și a plecat

ca și cum ar fi voit să mă pună doar pe gânduri.

Eu am rămas și-am cugetat la ce mi-a spus

și n-am putut decât să-i dau dreptate, încă o dată.

Apoi am auzit de departe un ecou. Era tot el:

-Amintește-ți că nu ți-am spus nimic doar ca să-mi dai dreptate!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *