Culoarea zilei. Jurnal poetic de Cristian Muntean – Lansare de carte la Bruxelles, joi 11 decembrie 2025

Ambasada României în Regatul Belgiei și ICR Bruxelles organizează, joi 11 decembrie 2025 de la orele 18:00, lansarea volumului de poezie Culoarea zilei. Jurnal poetic de Cristian Muntean, apărut la Editura Libris Creator în acest an într-un format inedit, ca ediție cvadrilingvă în limbile română, engleză, franceză și spaniolă. Evenimentul va avea loc la Reședința Ambasadorului României în Regatul Belgiei, Rue Washington 37, 1050 Bruxelles. Confirmarea participării la bruxelles.rsvp@mae.ro este recomandată.

Părintele poet sau poetul părinte Cristian Muntean, deopotrivă profesor, doctor în teologie, membru al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, preot paroh al Bisericii Adormirea Maicii Domnului şi fost director al Seminarului Teologic „Dumitru Stăniloae” din Braşov, semnează deopotrivă volumele Poeme din exil și Oglindiri în acuarelă, pe lângă volumele de dialog epistolar de amicitiae literaturibus scrise la patru mâini în compania literară a scriitorului Cosmin Neidoni, Farmecul discret al mirării și Ca o zi de duminică apărute la Editura Libris Creator.

Yves Klein (1928 -1962), pictor francez și fondator al curentului artistic Nouveau réalisme, afirmă: « Le bleu n’a pas de dimensions. Il est hors de dimensions, tandis que les autres couleurs elles, en ont. Ce sont des espaces psychologiques. Le rouge, par exemple, présuppose un foyer dégageant de la chaleur. Toutes les couleurs amènent des associations d’idées concrètes, matérielles ou tangibles d’une manière psychologique, tandis que le bleu rappelle tout au plus la mer et la ciel, ce qu’il y a après tout de plus abstrait dans la nature tangible et visible. » Culoarea zilei este un instrumentar poetic camuflat sub forma jurnalului. Ziua și jurnalul sunt un feminin și un masculin al timpului, ea sub formă de trecere, el sub formă de reținere, două cuvinte izvorâte din aceeași etimologie dies, diei în latină sau jour/journée/journal din limba franceză. Suntem jurnalieri, ne transcriem percepțiile zilnic pe retina memoriei, iar tranziența noastră este însăși culoarea de pe pânză, într-o diacronie perfectă a valului și a prefacerii ad caelum. L-aș numi jurnal spre imaterial, căci volumul părintelui cărturar Cristian Muntean, un album de artă sufletească, ne poartă prin camerele eului-muzeu ca printr-o expoziție sacră în care fiecare exponat este etichetat prin viața care curge prin el: „viața ne ninge în culori diferite / perioade verzi, albastre sau aurii / ne dau târcoale / capriciile vârstei” Tiberiada; „se animase ziua într-un albastru crud / amintindu-mi noaptea înstelată peste Rhone / îmi zâmbise Gan Gogh de cu seară” Van Gogh. 

Ut pictura poesis devine un pelerinaj împreună cu heruvimii, o geneză a lumii cu glas de poet și ochi de pictor la care cititorul participă ca la o Sfântă Liturghie. Poetul și preotul Cristian Muntean și pictorul Horia Țigănuș realizează un duet lirico-plastic dând expresie literară și artistică pastelului maritim și ceresc, dumnezeiescului transpus în inteligibilitate umană, la scară Pantone, ca să folosim termeni tehnici, pentru o revărsare de καλὸς κἀγαθός (kalos kagathos) asupra firii văzute: „limba imensă a mării își schimbă / mereu haina / turcoaz și albastru intens / învăluie cerul să lumineze răsăritul făpturilor / preschimbate în stele căzătoare” Zare; „simfonia culorilor în ritm de vecernii / măsoară anotimpul liturgic / al vieților noastre părăsite” Biserica.

Structura cărții-odisee spre descoperirea inefabilului ni se conturează drept corabie mișcătoare într-un decor post-impresionist: „liniștea ochilor / oglindiți într-un imens turcoaz”. Printre sensuri și orizonturi diafane descoperim „casa Tatălui”, „călătoria monahului”, „biserica cu trupul ei”, „pescuirea minunată”, „secerișul”, „drumul crucii”, Ierusalimul, „Fiul Omului”, „mâinile în formă de cruce” redate într-o liturghie poetică. Cântecul de dragoste devine muzica acestui volum și se extinde universal: „fereastră lumii se deschide”, „cântece îndepărtate / se lovesc de mal ținând isonul”, „casa aceea care ne-a adăpostit sărutul / a rămas pustie”, „cântec de leagăn descompus”, „buzele ce-ți sângerau / a ploaie de maci”, „mi-a asfințit ființa cu chipul tău pe buze”. A reda poeziei manierele sacre prin înveșmântarea unor simboluri în aparentul profan al expresiei este de fapt prefacerea pâinii și vinului gândurilor și ființei. Materia imaginată de scriitorul Cristian Muntean se află într-o continuă schimbare sub imperiul visului, al apei, al albastrului celest și marin, dar subtil însemnate cu profunzimea Sfintelor Taine. Arta sa poetică este starea de veghe a culorii, martor și ax al lumii. În sprijinul ideii de absolut albastru, de început și de sfârșit contopite în litera culorii, Gaston Bachelard (L’air et les songes) afirmă: – « D’abord il n’y a rien, ensuite il y a un rien profond, puis une profondeur bleue. » Pâinea și vinul, adică poezia și pictura, sunt pentru poet materiile primordiale spre mântuirea ființei proprii, o spovedanie a trecătoarelor stihii, o împărtășire cu lumina. 

Culoarea zilei. Jurnal poetic ne este dăruită și în alt înveliș lingvistic, cu un alt suflet al versurilor, căci o traducere înseamnă o nouă viață pentru un text, iar pentru poezie un generos buchet de sensuri. Îmbrățișarea a patru limbi în acest volum „deschide cerul spre împărăție”.  Grație traducătorilor Daniela Nicoleta Sbârnă, Virgil Borcan și monahiei Maria Cosma care au transpus corpusul poetic în limbile engleză, franceză și spaniolă, cititorul poate naviga pe mările lingvistice și poate compara atât învelișul sonor cât și limita semnificațiilor cuvintelor adăpostite între cei patru pereți ai casei de poezie și pictură. 

„Poetul posedă în același timp cu sentimentul, concepția sau viziunea sa și cuvintele, încatenarea lor și mișcarea generală a frazelor corespunzătoare. (…) Pentru pictor însă „imaginea-pereche” a celorlalți artiști se rezolvă în identitate simplă, întrucât culoarea pe care și-o reprezintă nu diferă întru nimic de reprezentarea culorii materiale care urmează s-o exprime pe cea dintâi”. Tudor Vianu

„Culoarea zilei.Jurnal poetic – este o splendidă carte album, îngemănare de picturi și de poezii. De visare, de emoții înluminătoare, de beatice culori și de fericite metafore.” Liliana Ursu

 „Jurnalul poetic devine treptat marea mărturisiririlor unui suflet ce aspiră spre lumină. Este o carte-oază de frumusețe lăuntrică și de excelență lirică.” – Monica Pillat 

Fotografie reprezentativă: ICR Bruxelles