Poate marea … ?

Poate marea să îmi cânte?

Peste liniștea de ceară

Să mai port prin versuri blânde

Amurgul scăldat în seară.

Poate liniștea să-mi fie?

O inimă ce își scrie

Peste timp în veșnicie

Ridul palmei azi doar mie.

Albul florilor de mai

Mă îmbracă-n vers și semne

Să mă întorc să îmi fiu rai

Prin genunchi și ochi și vreme.

În nescrise zboruri, vântul

Mai visez albastre zări

Printre umbre strigă timpul

Pași, castele, depărtări.

Ca o ancoră mi-e gândul

Poposind prin foc și ploi

Așteptând să-i vină rândul

Printre cărți și alb și foi.

Poate liniștea ce plânge

Se preface-n vers sfințit

În marea cea fără lege

Fruct albastru, fruct oprit.

O dantelă printre sare,

Azi doar valurilor cer

Cartea mea cu gust de mare

Îți sunt fiică, și eu sper

Că acolo printre astre

Voi apune, răsări

Lumea să mă poarte-n glastre

Când am fost, când voi mai fi.