Spleen

Am obosit să vreau să fug,
M-am săturat de-al zilei lung.
Ah, cât aș vrea să m-odihnesc!
Dar când o fac, tot mă grăbesc.

”Totul e nou, nimic nu-i vechi”,
Așa zic ei, în cor, perechi,
Dar tot ce-i azi, a fost și ieri,
Iar ieri… acum vreo patru primăveri.

De tac, nu e ca că n-am ce spune,
Vreau doar ca gândul să mi se adune,
Apoi, să scriu cuvinte celor ce ascultă,
Ochi să deschid, cu o poveste mută.

sursă foto: arhivă personală

Articole asemănătoare

Pași

De undeva, din depărtare, se aude glasul strident al păsărilor ce survolează văzduhul. Aparent absent.E un tril trist. Îl ascult, îmbrăcată în clipe, savurând o…

Dor

M-ai cuprins, m-ai sufocat,Am vrut să fug, să mă întorc.Mi-ai zis să tac, m-ai întristat,Și suspinând, am stat ca mort. Azi n-am trăit, nu m-am…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *