Timpul Bruxelles, Timpul poeziei – Irina Cristina Țenu

„Sunt o persoană simplă, căreia îi place să-și lase gândurile să se transforme în cuvinte. Și fiindcă le-am dat această libertate, ele s-au așternut, cuminți, în câteva volume: Orizontul filosofic al relației dintre identitate și etnicitate – Junimea, 2012, Pictor de cuvinte, Liric Graph, 2016, Vers de catifea, Siono, 2020 și Conversații cu Viața, București, 2021.”

I’m a point

I’m a point in a world of points
I wander thewet ground, sniffing the air of life
I feel the caress of age running through my body dizzy with feelings
Hungry spots feed on the restlessness of the day
At the table of apparent colorless silence
They gather their steps to counsel in the indefinite space of amnesic living
Looking for the beginning of a new breath
All they hear is the illusory scream of resignation
In the midst of this uncertain search, the heartbeat makes its presence felt
I am a point in a world of points masterfully outlined by the brush of hope
In the center of an easel that only inspires and exhales life
Otherwise just blue.

Sunt un punct

Sunt un punct într-o lume de puncte
Rătăcesc pe pământul reavăn adulmecând aerul vieții
Simt mângâierea vârstei ce îmi umblă prin trupul amețit de simțiri
Puncte flămânde se hrănesc cu neliniștea zilei
La masa aparentei tăceri incolore
Se adună pașii lor la sfat în spațiul nedefinit al trăirii amnezice
Caută cu privirea începutul unei noi răsuflări
Nu aud decât țipătul iluzoriu al resemnării
În mijlocul acestei căutări incerte bătaia inimii își face simțită prezența
Sunt un punct într-o lume de puncte conturat cu măiestrie de penelul speranței
În centrul unui șevalet ce inspiră și expiră doar viață
În rest doar albastru.

traducerea aparține autorului
sursa foto: arhivă personală