În adierea blândă a vieții
Mama-mi poartă alinare, Cu glas de dor și mângâiere, Ea e izvor de lumină. În ochii ei se oglindește speranța, În brațele-i, univers de iubire, Fiecare clipă e o sărbătoare, În inimă-i eternă încredințare. Iubirea maternă, e nesfârșită, Îmbrățișează zilele grele, Ea este far, mângâiere divină, În orice pas, sub cerul plin de stele. Volc Marius, TA232
Răspunsuri