În adierea blândă a vieții

Mama-mi poartă alinare, 
Cu glas de  dor și mângâiere, 
Ea e izvor de lumină. 

În ochii ei se oglindește speranța, 
În brațele-i, univers de iubire, 
Fiecare clipă e o sărbătoare,  
În inimă-i eternă încredințare. 

Iubirea maternă, e nesfârșită,  
Îmbrățișează zilele grele, 
Ea este far, mângâiere divină, 
În orice pas, sub cerul plin de stele. 

Volc Marius, TA232

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *