Astăzi, mama mea iubită, Floare-ți dăruiesc cu dor, Pentru tot ce mi-ai oferit Și iubirea-ți mult cu foc. Ești lumina dimineții, Steaua mea din nopți

În floare-a primăverii, când soarele-nflorește, Și natura-n culori vii, cu bucurie-nflorește, Un dar al sufletului, cu dragoste-l oferim, Femeilor, cu grație, ce viața-nfrumusețează. Din flori

Azi soarele mai blând răsare, Și vântul cântă-ncetisor, E ziua ta, comoară mare, Iubirea ta ne e izvor. Cu mâini de înger ne-ai vegheat, Ne-ai

E ziua ta, femeie blândă, Cu suflet cald și dor tăcut, Ce luminezi și stai la pândă Să-alini durerea unui lut. E ziua ta, mamă

În zorii blânzi ai primăverii, Se-așterne-o rază pe pământ, E ziua sfântă-a mângâierii, A celor ce ne-au dat cuvânt. Femeia-i cântec, dor și floare, E

Mama mea e ca o stea, Luminează viața mea. Are grijă, mă iubește, Orice dor mi-l împlinește. Dimineața mă trezește, Seara blând mă încălzește. Vocea

În ochii tăi, lumină blândă, Un cer senin în orice zi, Iar vocea ta, dulce și caldă, E leagăn lin de bucurii. Cu mâini firave,