Tofan Nicoleta, TA232C
Tineri prinşi între ecrane, vise şi dorinţe,
Cu zîmbete false, dar inimi fierbinţi.
Căutăm fericirea în like-uri şi păreri,
Dar adesea ne pierdem în griji şi tăceri.
Anxietate, frică, gânduri ce ne dor,
Luptăm cu noi înşine, căutând un viitor.
Dar avem puterea să ne ridicăm iar,
Să ne facem vocea auzită, chiar de-i greu, amar.
Speranţa e în noi, să nu uităm vreodată,
Schimbarea vine doar dacă luptăm îndată.
Tofan Nicoleta, TA232C Răutatea e un nor ce umbră aduce, Un spin ce răneşte, pe suflet se duce. E vorbă amară, privire de gheaţă. Ea…
Tofan Nicoleta, TA232C Te-ai dus prea repede, fără un cuvânt, Lăsând în urmă doar tăcere şi vânt, O lacrimă cade, un gând rătăcit, Când mă…
Primul vers Femeie, te rog, puternică să-mi fii!Independența cere și unele sacrificii.Pentru inceput e mai greu, apoi obișnuință,Este nevoie de un pic de străduință.Mereu să-ți…
Învață să iubești,Iubind doar să trăiești,Învață să respecțiPe cei ce nu-s corecți. Învață să ajuțiBătrâni, nu doar micuți,Învață să asculțiAtent pe cei adulți. Învață să…
Tofan Nicoleta, TA232C Privirea ta- un far în nopţi târzii, Lumină blândă ce alină orice dor. E caldă şi senină ca o zi, Mereu găsesc…
Revista TIMPUL – Portal de cultură
„Scrieți, băieți, orice, numai scrieți!”
Te rog să confirmi că dorești să blochezi acest membru.
You will no longer be able to:
Please note: This action will also remove this member from your connections and send a report to the site admin. Please allow a few minutes for this process to complete.
Răspunsuri