Daniela Herbei: ,,14”

14

mi-ești muză și muză-ți sunt

pierduți suntem prin patimi și dorințe

mi-ești rimă, eu îți sunt cânt

ne recităm, șoptind, din suferințe

ne-mbrățișăm în gând atât de strâns

încât ne doare apropierea

și-apăsările din dorul necuprins

și buze arse de-amintirea

unui sărut intens furat

pe-o alee din margine de lume

prăpastie de timp nenumărat

în lung și-n lat, fără de nume.

ne amăgim cu scame de iubire

prinse-n revere de nesomn

ne agățăm cu disperare de-o privire

căutând pe bâjbâite un îndemn

nu cred că suntem o-ntâmplare

hazard extrem afară de cuvinte

n-o să ne pierdem în uitare

căci nu mai suntem cei de dinainte.

**

Articole asemănătoare

Verbe

De-ai ști, de-aș ști, Te-aș, m-ai, ne-am, Dar ce păcat că  Nu sunt, nu ești, nu suntem.  De-ai avea, de-aș avea, de-am avea Un vis,…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *