Mircea Cărtărescu – Doctor Honoris Causa al Universității de Stat din Moldova

Ziua de 10 februarie 2026 va rămâne în istoria culturală (și nu numai) a Republicii Moldova drept o zi cu o însemnătate aparte – ziua în care Universitatea de Stat din Moldova, condusă de rectorul Igor Șarov, i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa scriitorului și profesorului universitar Mircea Cărtărescu, în semn de înaltă recunoaștere și prețuire a contribuției sale excepționale la dezvoltarea și îmbogățirea culturii române, precum și la promovarea acesteia în spațiul cultural internațional.

Ceremonia a avut loc în Sala Senatului în prezența reprezentanților mediului academic, a unor importante personalități culturale de pe ambele maluri ale Prutului, printre care Liliana Nicolaescu-Onofrei, deputată în Parlamentul Republicii Moldova; Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România; Lidia Bodea, directoarea Editurii Humanitas, vicepreședintă a Asociației Editorilor din România; Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român la Chișinău; Nina Corcinschi, directoarea Institutului Filologic „B.P. Hasdeu” Maria Șleahtițchi, scriitoare, critic literar, directoarea Muzeului Naţional al Literaturii Române din Chișinău; Ivan Pilchin, scriitor, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova; Gheorghe Erizanu, scriitor, directorul Editurii Cartier; scriitorilor Dumitru Crudu, Emilian Galaicu-Păun, Vitalie Ciobanu; cercetătorilor științifici de la Institutul Filologic B.P. Hasdeu, a studenților și a altor cititori ai literaturii sale.

În deschiderea evenimentului, Igor Șarov, rectorul universității, a menționat că pentru universitate este „o onoare deosebită să-l aibă în comunitatea sa academică pe scriitorul și profesorul universitar Mircea Cărtărescu, personalitate marcantă a literaturii contemporane, a cărui operă și activitate intelectuală reprezintă un reper de excelență, inspirație și dialog cultural autentic pentru mediul universitar”.

Laudatio a fost susținută de Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”.

Discursul complex și nuanțat de Laudatio a început cu o apreciere în adresa Universității de Stat a Moldovei, Nina Corcinschi subliniind că „o universitate se impune prin reperele intelectuale pe care le promovează”. Or Mircea Cărtărescu reprezintă un reper intelectual de talie internațională, fiind „cel mai apreciat scriitor român în lume”. Capacitatea lucrărilor sale de a „pune cititorul din întreaga lume în fața unor întrebări existențiale” și de a oscila „între realitatea visului și visul realității” explică înalta sa apreciere de pretutindeni.

Nina Corcinschi a menționat, de asemenea, că, dincolo de talent și erudiție, opera lui Cărtărescu emană „un veritabil sentiment religios al scrisului”, care pornește de la convingerea că „nu noi suntem în lume, ci lumea e în noi”. Astfel, prin intermediul literaturii sale, Mircea Cărtărescu „încearcă să vadă cum, în lumea cea mică, se răsfrânge lumea cea mare”. Anume „umanismul cărților sale” și sensibilitatea profundă sunt elementele care cuceresc cititorii din întreaga lume. Scriitorul având peste 35 de volume traduse în mai mult de 25 de limbi.

După Laudatio, Mircea Cărtărescu a luat cuvântul, adresându-se comunității academice și publicului prezent, și a mărturisit că titlul conferit îl emoționează profund. Scriitorul deține titlul de Doctor Honoris Causa și la alte universități, inclusiv la prestigioasa Universitate din Santander, Spania, dar a menționat că cel conferit de Universitatea de Stat din Moldova este special, așa cum are, precum ceilalți români de peste Prut, „o iubire instinctivă pentru moldoveni. Nu trebuie să ne gândim că avem aceeași rădăcină, că suntem țări surori, e ca o iubire maternă, ea nu e nevoie de cuvinte și manifestări”.

El a mai spus că simte „o mare ușurare că în acest moment ne aflăm de partea cea bună a istoriei” și că speră să rămânem așa. I-a dorit Republicii Moldova succes în parcursul de aderare la Uniunea Europeană, subliniind că pentru el nu contează felul în care acest lucru se va realiza, nu este ceva principial. Se va bucura dacă ne vom alătura României și vom fi astfel parte a UE și se va bucura și dacă vom obține acest statut prin demersul pornit deja. Important este să ne știe acolo: „Este nevoie de acest lucru în nebunia lumii de astăzi”.

Cu toate că se declară „un optimist rezervat, bine temperat”, Mircea Cărtărescu consideră că există totuși remedii contra „marii mișcări teribile a extremismelor din lumea de astăzi, care va avea, în cele din urmă, un sfârșit, așa cum își va avea sfârșitul războiul din Ucraina și teribila disturbare a minții omenești, adusă de rețelele sociale care, în loc să unifice, au divizat”.

Vorbind despre literatura sa, a mărturisit că nu ar fi reușit să scrie nimic, tot astfel cum nu ar fi reușit nici alți scriitori, dacă nu i-ar fi citit pe predecesori: „Toți stăm pe umerii cărților pe care le-am citit”, precizând că absolut toate cărțile pe care le-a citit l-au marcat și l-au format, începând de la cărțile pentru adolescenți, până la marea literatură a lumii.

În încheiere, a subliniat că „într-o lume plină de tirani și clovni, arta e o mare consolare”.