Un demimort
O sincopă, muribundă,
Un trup și-o secundă,
Un demimort ce bea
Toată Mortalitatea sa.
Un spânzurat, încă agățat
De paharul plin, utilizat,
Nefiind încă răsturnat,
Lichidul pe podea împrăștiat.
De-un ceas vânat
Sângele-i numai exaltat,
Ritmul demult-i deranjant,
Un ritm prea neaccelerat
Și totul pare prea aranjat,
Apusul nu-i deloc destul roșcat
Cel de pe pereți, împroșcat.
Însă cioburi, paharu-i spart
Fără limbă, ceas blocat.
Sângele-i închegat,
Apusul iar este roșcat
Cel de pe pereți, pictat.
Un spânzurat, neagățat
Paharu-i gol și vacant
În cioburi desfigurat,
Și-un trup de vin îmbibat.
Spontan stop,
Curgere infinită,
Latentă și uitată,
Convalescență căutată
Existență risipită.
Un demimort ce a căutat
Un sfârșit binecuvântat.
Răspunsuri