Clubul de carte – Sapiens – A Brief History of Humankind, de Yuval Harari
Cartea pe care o recomand astăzi nu este neapărat o lectură potrivită pentru Crăciun, dar pun pariu că, dacă vă apucați de ea acum, o s-o terminați înainte de a veni moșul. Și asta pentru că este o carte captivantă și provocatoare, care distruge mituri după mituri și care ne ajută să înțelegem de unde și cum am venit, dar mai ales încotro e foarte plauzibil să ne îndreptăm. Deși aproape că ne sufocăm în informație, ne e din ce în ce mai greu să punem bucățile de cunoaștere cap la cap și să distingem istoriile verificate de „adevărurile” create de balast.
Întotdeauna mi-au plăcut oamenii care reușesc să explice lucruri extrem de complicate în cuvinte simple, clare și pe înțelesul tuturor. Așa cum spunea și Einstein: ”dacă nu poți explica ceva unui copil de șase ani, atunci nici tu nu ai înțeles nimic!” Cam asta face Harari în Sapiens – explică o teorie a evoluției, despre care cu toții am auzit și despre care s-a mai vorbit și altă dată, în termeni simpli și fără echivoc; deși în lumea academică a fost intens criticat pentru acest lucru, cu atât mai mult cu cât (spuneau unii) și-a pus cariera de istoric în joc. Dacă mă întrebați pe mine – un om simplu, fără carieră academică, dar care a citit intensiv timp de mai bine de 30 de ani – vă pot spune că o carte bună se recunoaște după stil, ritm și calitatea informațiilor pe care le conține, iar Harari are cu siguranță un stil aparte și un talent de a transforma și cele mai banale informații în lucruri fascinante, fără însă a face rabat de la calitatea sau autenticitatea datelor pe care ni le prezintă. De aceea cartea lui, chiar dacă nu este ficțiune, se citește cu viteza unui thriller captivant, al cărui personaj principal este chiar specia noastră.
Acum 100.000 de ani, pe pământ existau cel puțin șase specii de oameni. Astăzi există una singură: noi, Homo Sapiens. Ce s-a întâmplat cu celelalte? Și cum am ajuns să fim stăpânii planetei? De la începuturile speciei noastre și rolul pe care l-a jucat în ecosistemul global până în modernitate, Sapiens îmbină istoria și știința pentru a pune în discuție tot ce știm despre noi înșine, ne arată cum ne-am unit ca să construim orașe, regate și imperii, cum am ajuns să credem în zei, în legi și în cărți, dar și cum am devenit sclavii birocrației și ai consumerismului.
A fost revoluția cognitivă și descoperirea agriculturii o piatră de hotar în istoria evoluției noastre, așa cum am fost învățați să credem, a făcut din strămoșii noștri niște oameni mai evoluați sau mai inteligenți? Au domesticit ei plantele și animalele sau, de fapt, lucrurile au stat exact invers? Nu există niciun fel de dovezi, ne spune autorul, că oamenii au devenit mai inteligenți după revoluția în agricultură, care i-a obligat, de fapt, să rămână într-un singur loc și să se îngrijească de creșterea și dezvoltarea plantelor necesare pentru hrană.
În stilul său nonconformist, Harari le oferă cititorilor ocazia să reconsidere totul: de la supraviețuirea lui Homo Sapiens până la fascinanta chestiune a modului în care societatea se organizează prin ficțiuni, iar perspectiva din care privește evoluția umană este una cinică și dezbrăcată de orice emoție, așa cum îi stă bine oricărui om de știință: „În biologie și știință nu există conceptul de drepturi; există doar organe, caracteristici și abilități. Drepturile există doar în mintea noastră și le folosim aleatoriu. Egalitatea între oameni e un mit, pentru că oamenii nu au fost creați, ci au evoluat, iar evoluția se bazează pe diferențe nu pe egalitate. Din punct de vedere biologic, ideea că în societățile democratice oamenii sunt liberi, iar în celelalte sunt înrobiți, sunt la fel de irelevante și lipsite de sens.”
O carte îndrăzneață și provocatoare, care ne obligă să reconsiderăm tot ce știam până acum despre specia umană: gândurile noastre, acțiunile, puterea după care tânjim, dar mai ales viitorul pe care ni-l creăm singuri.
Publicată inițial în Israel, în 2011, Sapiens a devenit rapid bestseller și l-a transformat pe Harari într-o adevărată vedetă. În 2014 a apărut și varianta în limba engleză, iar mai apoi cartea a fost tradusă în peste 45 de limbi, printre care și limba română. Succesul l-a determinat pe autor să scrie și o continuare a cărții – Homo Deus, care s-a publicat în 2016 și în care se concentrează asupra unui posibil viitor al speciei noastre. O carte care se află în topul listei mele, dar pe care, probabil, o s-o las să aștepte până la anul.
Sapiens se găsește în toate librăriile din Irlanda, poate fi comandată și online și este disponibilă și în format Kindle sau audio, inclusiv cu vocea mieroasă a Alexei. Eu am descărcat-o în format PDF la începutul pandemiei, când librăriile online au fost ceva mai darnice cu cititorii, dar cum încă n-am depășit acest impas, s-ar putea să mai fie încă disponibilă. De asemenea, anul acesta în noiembrie a apărut și o adaptare grafică a cărții – Sapiens: a graphic History – The Birth of Humankind în colaborare cu David Vandermeulen și Daniel Casanave, care s-a lansat într-un eveniment online organizat de How to Academy și Pinguin Books.
Despre autor
Yuval Noah Harari, născut la 24 februarie 1976, este profesor de istorie al Universității Hebrew din Ierusalim. Specializat inițial în istorie medievală și militară, acesta și-a completat studiile la Oxford în 2002, unde a și obținut doctoratul în istorie și unde, conform spuselor sale, a fost inspirat să „rescrie istoria” și s-o transforme dintr-un subiect academic, într-unul accesibil tuturor.


Răspunsuri