Adam Smith-părintele economiei moderne

Adam Smith–fondatorul economiei ca știință, filozoful scoțian care a modelat prin minte și condei caracterul politico-economic al societății de astăzi.

S-a născut in Scoția, într-un oraș industrial mic, din apropiere de Edinburgh, numit Kirckaldy, în 1723. A fost un student eminent, foarte atașat de mamă, în lipsa unei figuri paterne. A început să studieze intens de la 14 ani, la Universitatea din Glasgow, mai apoi ajungând să aprofundeze filosofia la Oxford. În 1746, Smith s-a întors în orașul natal, la Kirkcaldy. A predat logică și estetică la Universitatea din Edinburgh, fiind foarte preocupat să înțeleagă cum ar putea face oamenii mai fericiți, ceea ce încerca să realizeze și prin intermediul economiei (inexistentă ca știință, pe atunci), de asemenea. În 1759, deja avea un loc bine stabilit în catedra de filozofie morală a Universității din Glasgow. Ulterior a călătorit mult prin Europa, ca meditator pentru tinerii aristocrați britanici, o influență deosebită asupra dezvoltării sale, având perioada petrecută în Franța, unde a cunoscut o serie de peronalități, precum Voltaire. Prima sa carte, cea care l-a propulsat, a fost „Teoria sentimentelor morale”.

Trebuie menționat faptul că, înainte ca ideile lui Smith să devină populare și să aibă un impact considerabil asupra vieții economice moderne, la nivel național exista majoritar o formă de economie denumită mercantilism. Acesta se caracteriza prin următoarele principii: bogăția provine din comerț, materiile prime trebuie utilizate în industria internă și exportate doar produsele finite, balanța trebuie să fie activă, adică să se cumpere mai puțin de la străini decât se vinde, control strict al pieței de către stat etc. . Adam Smith trece drept unul dintre fondatorii schimbării spre anti-mercantilism.

Perioada în care acesta a scris și și-a publicat ideile revoluționare a fost cât se poate de propice, având în vedere că, 1776, momentul în care cea mai însemnata lucrare a sa („Avuția națiunilor”) a apărut, este concomitent cu Revoluția americană și foarte apropiat de Marea Revoluție franceză, când oamenii și-au strigat drepturile și când adevărate schimbări, pe toate planurile societății, au avut loc.

În timp ce Consituția Americană vedea lumina tiparului, simultan cu răspândirea democrației la nivel mondial, Smith democratiza domeniul economic, conferind prin teoria lui mult mai multe drepturi consumatorului. Capitalismul previzionat de el era democrația economică, omul având posibilitatea de a-și alege atât liderii, cât și produsele.

Lucrarea lui Smith merge pe firul evolutiv al societății umane de la un stadiu de vânător-culegător nomad, fără drepturi de proprietate, prin stadiul de agricultor cu reședințe schimbătoare, prin societatea feudală în care legile și drepturile de proprietate erau stabilite pentru a proteja clasele privilegiate și, în cele din urmă, la societatea modernă, caracterizată prin laissez-faire sau piețe libere în care sunt înființate noi instituții, ce au ca scop tranzacțiile de piață. Termenul „laissez-faire”, parte componentă a unei expresii în limba franceză, se referă, din punct de vedere economic, la independența tranzacțiilor private de intervențiile guvernamentale.

„Avuția națiunilor”, cea mai de seamă carte de economie politică din istoria umanității, este lucrarea care a condus la desprinderea economiei ca disciplină academică modernă (făcea parte anterior din sfera „filosofiei morale”) și a furnizat una dintre cele mai pertinente argumentări intelectuale pentru comerțul liber.

În susținerea imporanței acestei contribuții, britanicul Richard Stone, câștigător al Premiului Nobel pentru economie în 1984, explică: “Smith s-a opus cu pasiune tuturor legilor și practicilor care tindeau să descurajeze producția și să mărească prețurile…. El a privit cu suspiciune toate asociațiile comerciale, atât formale, cât și informale. Dedică capitol după capitol din <<Avuția Națiunilor >>  expunerii prejudiciului cauzat de combinarea a două lucruri pe care nu le agrea în mod deosebit: interesele de monopolizare și intervenția guvernului în aranjamentele economice private.”

Astfel, Smith este considerat unul dintre primii teoreticieni ai capitalismului, deși nu el a dat naștere acestui termen, folosind, cu precădere, ceva asemănător, numit de el “societate comercială“. Smith nu a fost claustrat de vechile limite mercantiliste și a depistat cu succes eroarea „balanței comerciale” susținând că, din moment ce bunurile și serviciile constituie bogăția unei națiuni, nu are niciun sens ca guvernul să se asigure că mai multe părăsesc granițele țării, decât intră în țară.

Deși poate nu toți dintre dumneavostră, cei care ați avut răbdarea și îngăduința de a ajunge până la finalul acestui umil text, reverență în fața geniului Adam Smith, sunteți pe deplin interesați să parcurgeți monumentala „Avuția Națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei”, cred că mesajul de păstrat în minte ar fi că Adam Smith și cartea lui sunt doar unul dintre multiplele exemple care ne aduc aminte că, finalmemte, ideile pot zdruncina lumea.