Feminismul și reprezentările lui

Autorul Articolului: Daria Turbatu

Luna trecută a fost ,,Luna Istoriei Femeilor” și Ziua Internațională a Femeilor, o celebrare a drepturilor femeilor și un mod prin care putem să vorbim despre problemele pe care femeile le întâmpină în continuare în societatea contemporană. ,,Feminismul este mișcarea socială care susține egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate.” Aceasta este definiția oficială a feminismului din DEX. Dar cum a început feminismul, de ce este în continuare nevoie de el și cum îl putem vedea în România? 

Primele mișcări feministe apar inspirate de Revoluția franceză. Textele feministe au preluat principii iluministe ale dreptului natural și ale egalității în drepturi și libertăți. Câteva exemple sunt scriitoarea revoluționară Olympe de Gouges, care, inspirată de Declarația drepturilor omului, proclamă în Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791), promovând  principiile umaniste ale emancipării femeii, afirmând egalitatea ei juridică, iar în Anglia, scriitoarea Mary Wollstonecraft publică o Vindication of the Rights of Woman (1792). Dar adevărata afirmare și mișcare socială a început în Statele Unite și Anglia, după ce Noua Zeelandă a fost prima țară care să acorde dreptul la vot femeilor, în 1893. Uniunea Socială și Politică a Femeilor, membrele ei fiind denumite și sufragete, a fost fondată în 1903 de Emmeline Pankhurst și a activat din 1903 până în 1918, respectiv 1920, când femeile din Anglia și Statele Unite au obținut, în sfârșit, dreptul la vot. Desigur, la momentul respectiv a fost rezervat numai pentru femeile albe, caucaziene, în SUA, până în 1965, când, prin legea ,,Voting Rights Act”, toate femeile de culoare aveau, în sfârșit, dreptul de a vota.

Bun, deci acum, că avem drept la vot, de ce mai există feminismul? Mișcarea explicată mai sus a fost considerată primul val de feminism, al doilea i-a urmat între anii 1963 și 1980, al treilea din 1980 până în anii 2010-2014 și acum ne aflăm în al patrulea. Cele patru ,,valuri” sunt împărțite după cauzele pentru care militau femeile din respectivii ani. Dacă în primul val mișcarea se axa pe dreptul la vot, al doilea lupta pentru ca salariul să fie similar pentru femei și bărbați, scoțând la iveală stereotipurile și limitările pe care femeile le întâmpinau când încercau să își construiască o carieră. 

Al treilea val are ca subiect prioritar hărțuirea sexuală a femeilor, îndeosebi la locul de muncă, dar și promovarea acestora în domenii de activitate dominate în mod traditional de bărbați. 

Ideea este continuată și de al patrulea val, insistându-se asupra pedepsei pe care trebuie să o primească cei vinovați de asemenea abuzuri.

Mișcarea Me Too a atras atenția opiniei publice când peste 100 de acuzații de abuz, hărțuire sexuală și/sau viol împotriva producatorului de film din Hollywood Harvey Weinstein au fost raportate și publicate pe internet din partea multor femei determinând condamnarea acestuia la 23 de ani de închisoare.

Conform Eurostat în 2016, reprezentarea femeilor în poziții de conducere rămâne o temă sensibilă, procentul lor fiind de 33% la nivelul UE, 17% în România. ONS a declarat că după un studiu făcut pe parcursul a mai mulți ani, pre-pandemie, un număr alarmant de 1 din 3 femei la nivel global au fost hărțuite sexual. Rămân de actualitate problema mamelor minore, a violului minorelor, a mutilării genitale sau a căsătoriei cu minore, în tradiția diverselor comunități ale lumii. 

În România feminismul apare încă din secolul al XIX-lea (1815) și se dezvoltă sincron cu cel din alte state europene. Primul val a fost unul al elitei, fiind datorat unor femei cu un înalt nivel de educație și cu acces la cultura vestică. Mișcarea feministă românească a fost preponderent urbană, așadar nu una amplă, care să cuprindă femei din întregul spațiu românesc, indiferent de mediul de proveniență. Mișcarea a plecat ca un răspuns împotriva statutului normativ inferior al femeilor. În Codul Civil din 1865 era prevăzută incapacitatea femeilor din punct de vedere politic, social și economic, având un statut asemănător minorilor și persoanelor cu boli și afecțiuni mintale. Femeile, la vremea respective, nu puteau încheia acte fără acceptul soțului sau al justiției, nu puteau să își gestioneze propriile venituri și trebuiau să locuiască în domiciliul stabilit de soț. Practic, femeile erau lipsite de drepturi civile și politice. Printre cele mai importante personalități ale mișcării feministe pentru acordarea drepturi politice depline femeilor se numără: Calypso Botez, Alexandrina Cantacuzino, Eleonora Stratilescu, Elena Meissner, Maria Buțureanu. Mișcarea feministă românească a avut o oarecare susținere din partea unor elite politice liberale, însă aceștia au susținut mai degrabă aportul femeilor la educația morală a poporului, ele având rolul de a se jertfi pentru națiune și familie. Deși li se recunoștea superioritatea morală în viața privată, femeile rămâneau inferioare politic, fiind excluse din viața publică.

În 1929, femeile dobândesc dreptul de vot în cadrul alegerilor locale. Constituția din 1938 și Legea electorală recunosc dreptul de vot femeilor care au împlinit vârsta de 30 de ani, dar în condiții de dictatură, acest drept nu a fost practic exercitat. Îngrădirea drepturilor reproductive ale femeilor are loc prin începând cu anul 1966, prin Decretul nr. 770, care interzicea întreruperea sarcinii. Prevederile decretului au făcut foarte multe victime în rândul femeilor, fiind printre primele legi revocate după căderea regimului comunist.

Privată de drepturi sociale secole întregi, femeia s-a bucurat, în compensație, de o amplă reflectare literară și, pentru a încheia într-o notă pozitivă, să ne reamintim mărturisirea pe care o făcea, într-un interviu, poetul Emil Brumaru: Femeile îndumnezeisc viața noastră obtuză, precară, mizerabilă în fond, ne dau orizonturi nesfârșite de cunoaștere senzorială și un avânt nemaipomenit, absolut necesar oricărui artist autentic. Ar fi sinistră o lume lipsită de femei! Ea, femeia, e TOTUL. Noi, bărbații, suntem doar partea din acest TOT.