Motanul Și Pisica

Autorul Articolului: Andronic Andra Ioana, clasa a VI-a B

Ioana este elevă în clasa a VI-a B și ne mărturisește: Pasiunea mea este muzica. Ador să cânt la pian, iar în timpul liber îmi place să citesc și să îmi pun imaginația la încercare.

Sunt o pisică frumușică, dar cam necăjită,

Că nu-mi găsesc și eu o casă îngrijită.

În schimb sunt foarte fericită,

Că-l am prieten pe motanul Lică.

Noi petrecem timpul împreună,

Fie soare sau furtună.

Mâncarea pe care o găsim, o împărțim

Și niciodată nu ne despărțim.

De o lună încheiată,

Lică a fugit de acasă

Și încă duce dorul

Stăpânului, binefăcătorul.

Cu toate că m-am obișnuit, spuse Lică smiorcăit,

Să nu am o locuință caldă,

Nu vreau la nesfârșit,

Să-mi petrec viața pe stradă.

Într-o zi, ca prin minune,

Se auzi un strigăt, ce veni dinspre pășune,

Ce întreba îngrijorat:

“ Unde-i Lică?” și-a imitat un mieunat.

Motănelul n-auzi,

Dar pisica îi șopti,

Că stăpânul îl găsi

Și-o viață bună va primi.

Lui Lică îi era milă

Și a luat-o pe pisică,

Să trăiască-o viață lungă,

Fericită și-mplinită.