Mama

Cine suntem noi, mamă?
Atâtea monede de schimb cu aceeaşi față spre pământ sau spre cer.
Ne uităm una în ochii celeilalte, ne vedem de atâtea ori, multiplicate când în fericire, când în tristețe.
Când în fericire, când în tristețe. De la capăt.
Suntem încă patru generații şi ne dăm una alteia mâna. Străbunicabunicamamafiicanepoțica. Un domino.

La început e Maria, apoi e mamă, apoi e bunică.
De fiecare dată ştie şi nu ştie
Că e ea, în carne şi oase, şi-n fiecare dintre noi
Ea se întreabă, ea răspunde,
Un ecou prelungit după dealuri, după ploi, după asfințituri.

Globul pământesc e un măr la care se uită cu luare aminte.
Când era copilă i se rostogolea la vale sub pomul spre care urca să îl culeagă acum mărul pe care îl umblă neîncetat cu suișuri şi coborâşuri ionatan copt sub soarele nordului cu gustul vântului şi al verii oriunde

Mâinile ei au lărgit orizontul pentru visele neşifonate din Paradis.
Cuvintele ei au dat totul dicționarului universal de dovezi materne.
Caut M, mama. Scrie: ființă exhaustivă generatoare de sentimente, simboluri, stări ale lumii. Matrice.

Imagine reprezentativă: Târg de carte Gaudeamus

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *