Verbul a îmbătrâni

Se ia o bucată de lemn de soc și se scobește dinăuntrul lui

– până începe a fluiera –

apoi i se pune ciobanului la brâu – când adoarme –

dimineața, li se dă oilor – în iarbă necosită –

în loc de drob de sare,

peste noapte, se lasă în grija licuricilor

– învelit în cetină de brad –

a doua zi, i se pune câinelui la gât

– în loc de jujeu –

la lăsarea întunericului, i se dă fluierul bufniței

– prin intermediul unui șoarece clarvăzător –

să privească stelele prin el – ca printr-un telescop –

iar la a treia zi de la facere – înainte de ivirea zorilor –

fluierul se lasă la dospit – de preferință –

într-o biserică acoperită cu șindrilă.

La sfârșitul celei de a treia zi – se poate spune:

„Fluierul știe a conjuga verbul a îmbătrâni,

poate cânta la concertele de la Schönbrunn din Viena!”